Rural development aid recovery: proof of artificial conditions and objective/subjective elements under Regulation (EU) 65/2011

Şedinţa publică din data de 13 ianuarie 2021

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat:

- anularea Procesului-verbal nr. x de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 01.04.2016 ("Procesul-verbal") privind "Fermă găini în sistem intensiv" amplasată în loc. Codlea, jud. Braşov ("Proiectul"), întocmit de echipa de verificare din cadrul CCEP CRFIR Centru 7 Centru Alba Iulia, structură teritorială a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.I.R., fostă APDRP), avizat de Director General Adjunct al CRFIR 7 Centru, aprobat de Directorul general A.F.I.R.

- anularea Deciziei nr. 6473/13.03.2017 emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prin care a fost respinsă contestaţia nr. 12.867/09.05.2016.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4810 din 07 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/01.04.2016 şi decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 6473/13.03.2017 şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 7.050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 50 RON constituind taxă judiciară de timbru, iar suma de 7.000 RON parte din onorariul avocaţial, în privinţa căruia s-a făcut aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.).

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Un prim motiv de nelegalitate are în vedere greşita interpretarea a instanţei de fond asupra componenţei comisiei desemnate să soluţioneze contestaţia administrativa.

Astfel, în cuprinsul sentinţei recurate instanţa de fond a reţinut că "raportat la art. 35 alin. (3) din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al AFIR, adoptat prin Ordinul MADH nr. 1571/2015, componenţa comisiei care a adoptat decizia contestata în cauză este nelegală sub aspectul participării unui funcţionar dintr-un serviciu care nu are printre atribuţii soluţionarea contestaţiilor împotriva titlurilor de creanţa aferente neregulilor constatate în urma controalelor proprii asupra proiectelor finalizate, astfel cum se întâmplă în cazul ele faţă."

Procesul-verbal contestat a fost întocmit de către Compartimentul Control Ex-post din cadrul CRRR 7 Alba Iulia, având în vedere ca în cauză verificările au comportat asupra unui proiect finalizat însă, în ceea ce priveşte componenţa comisiei desemnata sa soluţioneze contestaţi administrativi formulată de intimata reclamantă, Instanţa de fond în mod eronat s-a raportat doar la structură ce are denumirea de Serviciu Ex-post din cadrul Direcţiei Control şi Antifrauda.

Contrar reţinerilor judecătorului Curţii de Apel, limita asupra soluţionării contestaţiilor administrative o au doar angajaţii din cadrul Serviciului Ex-post aceştia fiind mărginiţi în a soluţiona (doar) contestaţii aferente titlurilor de creanţa asupra proiectelor finalizate, pe când cei din Serviciul Cooperare Operaţionala Externă (SCOE) au competenţa de a soluţiona contestaţiile asupra (tuturor) titlurilor de creanţă, în orice stare de implementare s-ar afla proiectul verificat, având în vedere că art. 35, alin. (2) din ROF - AFIR nu impune o limită ci stabilesc cu titlu general că printre atribuţiile SCOE se numără şi "soluţionarea contestaţiilor aferente titlurilor de creanţă" (cine poate mai mult, poate si mai putin - a majori adminus).

Pe cale de consecinţă, faţă de cele arătate mai sus, interpretarea dată de Instanţa de fond asupra acestei chestiuni invocate de intimata reclamantă este una greşită, contrară normelor incidente ce stabilesc competenţele de activitate ale angajaţilor subscrisei AFIR.

Un alt motiv de nelegalitate are în vedere faptul ca prin Sentinţă instanţa de fond reţine indicatorii care demonstrează existenţa condiţiilor artificiale in obţinerea finanţării nerambursabile, însă apreciază că recurenta nu demonstrează şi nu probează existenţa elementului obiectiv şi a celui subiectiv deoarece indicatorii identificaţi de recurentă, de sine stătător nu sunt de natura a demonstra prin ei înşişi existenţa celor doua elemente.

Criteriile de eligibilitate pe care trebuiau să le îndeplinească beneficiarii pe Măsura 121 sunt: EGI - Proiectul trebuie să respecte.

• conformitatea cu obiectivul general al măsurii.

creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare

• şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice. EG2 - Proiectul sa fie în acord cu:

• a) potenţialul agricol al zonei şi

• b) să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei,

EG3- Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul;

EG4 - Beneficiarul trebuie să prezinte memoriu! justificativ sau studiul de fezabilitate;

EG5 - Beneficiarul trebuie să declare, că asigură co-finanţarea investiţiei;

EG6 - Beneficiarul trebuie să prezinte dovada ca a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele si acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie sa obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. în anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu, aşa cum se prezintă la punctul 5.2 din PNDR.

Neîndeplinirea unuia din criteriile de eligibilitate menţionate anterior conduce la declararea cererii ca neeligibilă, cu consecinţa neacordării finanţării.

Astfel, un solicitant care nu îndeplineşte condiţia de eligibilitate de a asigura partea sa de contribuţie pentru confirmarea proiectului nici nu mai intra în procedura ele selecţie context in care este evident că reclamanta a creat în mod artificial aparenţa existentei surselor proprii pe finanţare, raţionamentul fiind următorul:

a. verificările proiectelor se fac în etape diferite, după procedurile de lucru aferente fiecărei etape de verificare (selectare, contractare, plata], fiecare procedură cuprinzând anumite bife legate de existenţa sau nu a documentelor cerute de respectiva procedură;

b, contractul şi legislaţia specifica instituie mecanismul controlului ulterior, orice plată putând fi invalidata ulterior de nereguli, fapt ce însemnă ca în situaţia în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acţiunile Întreprinse. Mai mult decât atât, contractul de finanţare obligă beneficiatul să respecte condiţiile de selecţie şi eligibilitate pe toată durata contractului.

Astfel, la data depunerii cererii de finanţare, unul dintre criteriile de eligibilitate îl reprezenta obligaţia solicitantului, viitor beneficiar, de a avea partea de cofinanţare, respectiv suma de bani pe care beneficiarul o investeşte personal în proiectul depus, acesta putând solicita chiar şi avans, avans ce va fi justificat la ultima transă de plată (ceea ce înseamnă ca din ultima tranşă de plată o sumă echivalentă cu avansul este suportată efectiv de beneficiar din acea parte proprie de cofinanţare, ultima tranşă fiind evident mai mare sau cei puţin egală cu avansul acordat).

Obligaţia de a avea aceasta parte de cofinantare este instituită, aşa cum am arătat supra, prin contractul de finanţare (art. 3, alin. (1) din Anexa l - prevederi generale).

Din analiza circuitelor financiare redate în cuprinsul titlului de creanţa la paginile 47-54, în care se regăsesc operaţiuni din perioada 06.07.2012-20.07.2012 şi 23.11.2012-27.11.2D12, rezultă ca s-au efectuat transferuri succesive de sume prin mai multe societăţi comerciale astfel încât cele patru societăţi comerciale verificate să facă dovada plaţilor către constructori, rezultând astfel în mod evident că beneficiarii au creat artificial asigurarea finanţării la ultima tranşă de plată, nemaifiind respectată condiţia de eligibilitate referitoare la cofinanţare.

În ceea ce priveşte avantajul necuvenit (condiţiile artificiale) articolul 4, alineatul [8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 a Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE] nr. 1693/2005 a! Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a Eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că aceste condiţii de punere în aplicare a textului de lege necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv, elemente care, în aprecierea recurentei, sunt prezentate în titlul de creanţă contestat.

Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar sa se identifice împrejurările obiective ale speţei care permit 53 se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligaţia Autorităţii să demonstreze că în fapt beneficiarul/beneficiarii proiectului/proiectelor supus/supuse controlului nu poate/pat atinge obiectivul măsurii accesate.

Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze ci, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate, rezultând astfel că este necesar: a J identificarea elementelor de legătura dintre beneficiar/beneficiari şi arte entităţi juridice implicate care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale şi procedurale în vederea obţinerii finanţării nerambursabile;

Măsura 121 "Modernizarea exploataţilor agricole" se încadrează în Axa I "Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic şi are ca obiectiv general creşterea competitivităţi sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale si a standardelor comunitare iar obiectivele specifice se referă la:

1. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum ş/i producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

2. Adaptarea exploataţilor la standardele comunitare;

3. Creşterea veniturilor exploataţilor agricole sprijinite;

4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altar forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

În urma finanţării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă.

Pentru acest element, din analiza şi coroborarea indicatorilor de la punctul a) rezultă că societatea nu reprezintă un producător de sine stătător care doreşte să se asocieze în mod real pentru a atinge si celelalte obiectivele generale si specifice ale măsurii, ci este evident o entitate juridica creata artificial pentru a eluda normele legale şi a obţine profit pentru un terţ.

Pe cale de consecinţă, contrar celor reţinute de instanţa de fond, au fost prezente cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, dovedind pe deplin că acordarea unui ajutor nerambursat de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalţi solicitanţi/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acţionează de comun acord, un avantaj nejustificat în faţa competiţiei aspect care, însă o data, implica îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsuri), din prisma principiului concurenţei pe piaţă.

Analizând critica de nelegalitate cu privire la greşita compunere a comisiei care a soluţionat contestaţia, apreciată ca nelegală de către instanţa de fond, sub aspectul participării unui funcţionar dintr-un serviciu care nu are ca atribuţii soluţionarea contestaţiilor împotriva titlurilor de creanţă aferente neregulilor constatate în urma contractelor proprii instanţa de recurs, are a ridica problema pentru ce motiv judecătorul fondului a continuat analiza motivelor de anulare, câtă vreme şi doar pentru acest motiv actele administrative ar fi trebuit anulate.

Pe fond, s-a reţinut că întrucât în speţă procesul-verbal a fost emis de Compartimentul Control Ex-post din cadrul CRFIR Centru 7 Alba Iulia, rezultă că raportat la prevederile art. 35 alin. (3) din Regulament, competenţa soluţionării contestaţiei revenea Serviciului Control Ex-post, or, din componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiei a făcut parte şi un funcţionar încadrat în Serviciul de Cooperare Operaţională Externă, fără ca pârâta să prezinte o eventuală justificare în acest sens.

În realitate, chiar textul normativ citat în Sentinţă, respectiv art. 36 alin. (2) din Regulamentul de Organizare şi Finanţare al AFIR adoptat prin Ordinul MADR nr. 1571/2015, se prevede între atributul Serviciului Cooperare Operaţională Externă ca "soluţionează" contestaţiile aferente titlurilor de creanţă emise de AFIR.

Doar în ceea ce priveşte atribuţiile Serviciului de Control Ex-Post citate şi ele în sentinţă, menţionate în art-35 alin. (2) din 12 OF-AFIR se precizează că "soluţionează contestaţiile aferente titlurilor de creanţă întocmite asupra proiectelor finalizate".

Rezultă, opus interpretării instanţei de fond, că limita asupra soluţionării contestaţiilor administrative o au doar angajaţii din cadrul Serviciului Ex-post aceştia fiind mărginiţi în a soluţiona (doar) contestaţii aferente titlurilor de creanţa asupra proiectelor finalizate, pe când cei din Serviciul Cooperare Operaţionala Externă SCOE) au competenţa de a soluţiona contestaţiile asupra (tuturor) titlurilor de creanţă, în orice stare de implementare s-ar afla proiectul verificat, având în vedere că art. 35, alin. (2) din ROF - AFIR nu impune o limita ci stabilesc cu titlu general că printre atribuţiile SCOE se numără şi "soluţionarea contestaţiilor aferente titlurilor de creanţă"

În ceea ce priveşte existenţa condiţiilor artificiale, analiza acestui fapt poate fi făcută pornind de la necesitatea menţinerii rolului unificator din jurisprudenţa ÎCCJ.

Astfel, prin Decizia 3845/11 septembrie 2019 a ÎCCJ - SCAF s-a reţinut cu putere de lucru judecat, în ceea ce priveşte interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011.

Prin Hotărârea C.J.U.E. din 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012, s-a statuat că acest text "trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv". Astfel, s-a apreciat că "Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane".

Rezultă, aşadar, că proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar al unui astfel de ajutor impune:

- pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plăţilor au fost create în mod artificial; şi,

- pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea plăţilor.

În cauză, având în vedere aspectele reţinute în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 28 martie 2016, coroborate cu documentele existente în dosarul administrativ, au fost identificate elemente comune între entităţile juridice care derulează relaţii comerciale, elemente care, privite izolat, nu ar oferi temei suficient pentru constatarea neregulii, însă analizate în succesiunea lor şi corelate între ele, conduc la concluzia că beneficiarul finanţării nu este o societate de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivele Măsurii 121, respectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare.

În ceea ce priveşte elementul subiectiv, circumscris intenţiei de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea plăţilor, Înalta Curte reţine că prin prisma scopului urmărit de reclamantă, acasta a prefigurat iniţial şi, ulterior, a fost materializată această intenţie frauduloasă, prin obţinerea finanţării.

Astfel, după cum s-a reţinut în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, pentru proiectele societăţilor S.C. B. S.R.L., S.C. Taverna Sasului S.R.L., S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L. au fost create condiţii artificiale, prin intermediul următoarelor mijloace:

- calitatea deţinută de câteva persoane (D., E., F., G. şi H.) în grupul de societăţi care au beneficiat de finanţare (SC B. S.R.L., S.C. Taverna Sasului S.R.L., S.C. A. S.R.L., S.C. C. SRL), cele care au câştigat contractele de achiziţii de bunuri sau lucrări (SC I. S.R.L. şi S.C. J. SRL), precum şi principalul client, beneficiar al activităţii de desfacere a produselor (K.) - dosar fond, vol. I;

- identitatea între unele elemente, anterioare sau ulterioare obţinerii finanţării care conduc la concluzia existenţei unor condiţii artificiale: activitatea societăţilor - creşterea păsărilor; obiectul finanţării - înfiinţarea de ferme de găini ouătoare; consultantul - S.C. L. S.R.L.; depunerea cererilor în aceeaşi zi - 29.10.2010; sediul tuturor societăţilor, stabilit în urma Notificării nr. x/27.03.2012 - Codlea, Extravilan, nr. 64 DJ 112 A km 5, jud. Braşov; acelaşi vânzător al parcelelor de teren pe care s-a realizat investiţia - M. şi N.; aceiaşi beneficiari ai contractelor de lucrări şi de bunuri - S.C. I. S.R.L. şi S.C. J. S.R.L..

Cu privire la aceste aspecte, instanţa de fond a reţinut că există acţiuni complementare în privinţa activităţii celor patru societăţi (cele de la lit. b), însă a apreciat că acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia existenţei unor condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.

Înalta Curte reţine însă că prin acest comportament al societăţii reclamante, alături de celelalte trei, sub coordonarea unui grup de persoane, care sunt realii beneficiari ai finanţării, s-a realizat scopul acţiunii concertate, respectiv acela de a realiza o creştere a cotei de piaţă pe segmentul de referinţă, astfel că este de netăgăduit existenta elementului subiectiv, cerinţă necesară pentru analiza condiţiilor artificiale.

În contextul arătat, nu se poate reţine că s-a consolidat structura economică în zona rurală, având în vedere că relaţiile comerciale s-au desfăşurat între reclamantă şi societăţi care au aceeaşi asociaţi/administratori, la care se adaugă alte societăţi din acelaşi grup - S.C. O. S.R.L. şi S.C. P. S.R.L. - acelaşi obiect de activitate, fapt ce face imposibilă concurarea pe acest segment de piaţă a unui eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau a unui beneficiar de finanţare comunitară, în condiţiile în care, acest flux tehnologic poate fi controlat, sub aspectul preţurilor practicate şi al volumului de activitate, de către un singur grup de entităţi.

În ceea ce priveşte elementul obiectiv, care alături de cel subiectiv probează existenţa condiţiilor artificiale în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil, Înalta Curte apreciază că se impune analiza următorilor indicatori circumscrişi circumstanţelor avute în vedere de C.J.U.E. la pronunţarea Hotărârii din 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012:

a) indicatorii externi/fizici, reprezentaţi de următoarele împrejurări:

- societăţile, aparent independente din punct de vedere legal, dobândesc de la data de 27.03.2012 aceeaşi adresă, respectiv Codlea, Extravilan, nr. 64 DJ 112 A km 5, jud. Braşov;

- societăţile depun la aceeaşi dată cererile de finanţare - 29.10.2010;

- obiectul de activitate al societăţilor este identic - creşterea păsărilor;

- obiectul cererilor de finanţare este identic - înfiinţarea de ferme de găini ouătoare;

- acelaşi vânzător al parcelelor de teren, pe care urmau societăţile să îşi desfăşoare activitate, în urma parcelării - M. şi N.;

- recepţia investiţiilor pentru toate societăţile a avut loc la aceeaşi dată - 29.06.2012;

- societăţile nu beneficiază de utilităţi în mod independent .

b) indicatori de structură/juridici:

- aceleaşi persoane sunt acţionare ale mai multor companii cu legături de afaceri (comerciale) între ele sau acţionariat încrucişat al companiilor, în spatele cărora se află aceleaşi persoane fizice - D., E., F., G. şi H.;

- angajaţi preluaţi/reangajaţi de societăţi

- mai multe dintre companiile presupus a fi legate au acelaşi consultant- S.C. L. S.R.L. .

c) indicatori de afaceri/contabili:

- circuitul financiar din care a făcut parte reclamanta este de netăgăduit, atât prin modul de participare al acesteia, cât şi prin raportare la sumele de bani operate de aceasta prin încasare şi, ulterior, prin virare, sub formă de plăţi, celorlalte societăţi, După cum rezultă din acest circuit financiar, crearea acestuia era necesară pentru crearea aparenţei de îndeplinire a condiţiei de asigurare a cofinanţării de către beneficiari a proiectelor finanţate.

În aceste condiţii, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte apreciază că indicatorii enumeraţi de recurenta-pârâtă în conţinutul procesului-verbal de constatare a neregulilor, contribuie la analiza globală a modului în care proiectul a fost implementat de către beneficiar, şi denotă, printr-o analiză simultană, conduita entităţii care a beneficiat de sprijin comunitar, întrucât nu este suficient ca beneficiarul unui proiect să îndeplinească doar elementul obiectiv (finalitatea proiectului).

În acest sens, Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a emis Nota directoare pentru auditori nr. 22 din 10 octombrie 2013, având ca subiect crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, notă în cuprinsul căreia a nominalizat existenţa unor indicatori, care dacă nu sunt îndepliniţi, conduc la dovedirea creării de condiţii artificiale.

În acord cu susţinerile recurentei-pârâte, deşi indicatorii enumeraţi, priviţi separat, nu reprezintă nereguli, analizaţi în ansamblul lor, indică nerespectarea, pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, a obiectivelor finanţate, aceste elemente conducând la concluzia unei coordonări deliberate a beneficiarilor, fiind dovedite indiciile existenţei unor condiţii artificiale în scopul obţinerii unui ajutor financiar necuvenit.

Pe de altă parte, nu de puţine ori, în perioada de implementare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii ajutorului financiar nerambursabil, ci reprezintă doar indicii ce trebuie urmărite ulterior. În aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluaţi în perioada ex-post, când activitatea acestora poate deveni relevantă pentru a clarifica şi a stabili intenţia de a crea condiţii de eligibilitate sau de selecţie în mod artificial, în acea perioadă putând fi probată ca justificată concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiţii artificiale.

În concret cele 4 societăţii cu obiect similar de activitate, ferme de găini au realizat operaţiuni între acestea.

Astfel, cât priveşte pe reclamantă S.C. A. S.R.L. în calitate de vânzător a emis factura fiscala nr. x/30.09.2012, către S.C. J. S.R.L. (constructor la S.C. Taverna Sasului S.R.L. şi S.C. C. SRL) obiectul acesteia este vânzarea "structură metalică hală păsări" în valoare de 204.787,64 RON şi storno avans conform contract în valoare de 204.787,64 RON.

Din extrasele de cant Q., depuse de S.C. A. S.R.L. se mai remarcă faptul că J. S.R.L. (constructor la S.C. TAVERNA SASULUI S.R.L. şi S.C. C. SRL) efectuează plaţi către S.C. A. S.R.L., în perioada 06.07.2012-29.10.2012 în sumă de 2.061-840,00 iei. Banii încasaţi {in mai multe rânduri) sunt viraţi în aceeaşi zi (coincide cu ziua în care au fost încasaţi) spre: S.C. I. S.R.L. (însumând un total de 837.959,00 RON), S.C. R.(însumând un total de 380.003,00 RON), S.C. P. S.R.L. (însumând un total de 535.000,00 RON), S.C. S. S.R.L. (200.000,00 RON) şi spre H. suma de 8.600,00 RON. în data de 26.11.2012 S.C. A. S.R.L. a încasat suma de 535.000,00 RON de la S.C. P. S.R.L.. în data de 27.11.2012, S.C. A. S.R.L. a returnat (stornat facturi de avans) suma de 535.000,00 RON către J. S.R.L.. Exemplu:

- în data de 06.07.2012 S.C. A. S.R.L. a încasat de la S.C. J. S.R.L. suma de 542.300,00 RON, iar următoarea operaţiune a fost plata efectuată către S.C. I. şgL cu aceeaşi sumă;

- în data de 10.08.2012 a fost încasată de la S.C. J. S.R.L. suma de 350.003,00 RON şi în aceeaşi zi au fost efectuate plăţi către S.C. R. în sumă de 50.003,00 RON şi 200.000,00 RON către S. S.R.L.;

- 10.08.2012 a fost încasată de la S.C. J. S.R.L. suma de 255.000,00 RON şi în aceeaşi zi a fost efectuată plata în aceeaşi sumă către S.C. R.;

- în data de 11.07.2012 S.C. P. S.R.L. plăteşte la J. S.R.L. suma de 535.000,00 RON. în 11.07.2012 a fost încasată de la J. S.R.L. suma de 535.000,00 RON, iar în data de 12.07.2012 aceeaşi sumă a fost plătită către S.C. P. S.R.L.. Menţionăm că S.C. J. S.R.L. este constructor la S.C. P. S.R.L.:

- Din extrasele de cont de la T. pentru perioada 01.01.2013-26.03.2015, rezultă că sunt există relaţii comerciale între S.C. A. S.R.L. ŞI S.C. C. S.R.L.; SC P. S.R.L. S.C. O. S.R.L. S.C. U. S.R.L. S.C. V. S.R.L. (avans şi apoi stornare) S.C. TAVERNA SASULUI S.R.L. W. S.C. B. SRL

Concluzionând cu privire la aspectele analizate, întrucât sunt întemeiate susţinerile recurentei pârâte, în sensul săvârşirii de către intimatul-reclamant a unor nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, se reţine că sunt legale actele administrative contestate, prin care, în raport de prevederile art. 1 alin. (2) şi (3), art. 3, 8, 11 şi 18 din Anexa Prevederi generale, precum şi ale art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, ale art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, ale art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2988 şi ale art. 7 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, s-a constituit în sarcina intimatei-reclamante un debit în valoare de 3.209.990,79 RON.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reţinând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, împotriva sentinţei civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa hotărârea atacată, va respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 ianuarie 2021.