Insolvency triggering FEADR fund recovery: eligibility breach and non-relevance of beneficiary fault under OUG 66/2011

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., prin B., în calitate de administrator judiciar şi prin C., în calitate de administrator special, a solicitat:

Anularea deciziei emise de AFIR sub nr. de înregistrare x/07.11.2017, prin care AFIR a respins contestaţia formulată de aceasta şi înregistrată la AFIR sub nr. x/23.10.2017;

Anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare întocmit de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale la data de 08.09.2017 şi înregistrat la AFIR sub nr. x/15.09.2017 privind proiectul "Modernizarea exploataţiei agricole de culturi de câmp S.C. A. S.R.L. - prin achiziţia de utilaje şi echipamente agricole în localitatea Macea, judeţul Arad", ce face obiectul Contractului de finanţare nr. x/25.02.2012, cod contract FEADR 2014-2020 x, al cărui beneficiar este societatea reclamantă, cu consecinţa anulării obligaţiei acesteia de plată a creanţei bugetare în cuantum de 3.433.875,06 RON stabilită de A.F.I.R, în sarcina sa, precum şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 130 din 11 mai 2018 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis acţiunea formulată de reclamanta societatea A. S.R.L. prin B. în calitate de administrator judiciar, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest Timişoara.

S-a dispus anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. x/07.11.2017 emisă de AFIR.

S-a dispus anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare întocmit la data de 08.09.2017 şi înregistrat la AFIR sub nr. x/15.09.2017 cu consecinţa exonerării reclamantei de plata debitului în cuantum de 3.433.875,06 RON.

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 7 ianuarie 2019, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 26 ianuarie 2021, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Recursul formulat a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se de recurenta-pârâtă greşita interpretare şi aplicare a normelor de drept material de către instanţa de fond pe soluţia de admitere a acţiunii şi de anulare a actelor contestate.

În concret se arată după expunerea situaţiei de fapt că prima instanţă a încălcat normele de drept material respectiv dispoziţiile legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR şi a interpretat greşit dispoziţiile contractului de finanţare din 25.05.2012 în special în ceea ce priveşte respectarea de către reclamanta-intimată a criteriului de eligibilitate, respectiv acela ca beneficiarul şi nu intră în stare de insolvenţă/faliment pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare.

Iar prima instanţă a apreciat nelegal că s-a desfiinţat faţă de reclamanta-intimată un control formal iar neregula constatată - respectiv intrarea în insolvenţă a beneficiarului de fonduri FEADR nu reprezintă de plano o neregulă şi o încălcare a clauzelor contractului de finanţare în lipsa stabilirii unei culpe a beneficiarului pentru intrarea în insolvenţă, respectiv acumularea de datorii şi insuficienta fondurilor băneşti disponibile pentru plata acestora.

Se arată că prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 şi dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 342/24.09.2019 în ceea ce priveşte obligaţiile ambelor părţi cu privire la starea de insolvenţă a beneficiarului fondurilor şi aprobarea stării de insolvenţă ca neregulă în raport de obligaţiile asumate de beneficiar prin contractul de finanţare.

Proiectele realizate prin PNDR nu pot beneficia de finanţare nerambursabilă în cazul în care în perioada de valabilitate a contractului de finanţare suferă o modificare substanţială constând în încetarea investiţiei, în caz contrar beneficiarul fiind obligat la restituirea întregii finanţări.

începând cu data intrării în stare de insolvenţâ beneficiarul S.C. A. S.R.L, nu mai respecta regulile de finanţare impuse şi asumate de acesta, respectiv nu mai îndeplineşte criteriile ce au stat la baza selectării proiectului, criteriile de eligibilitate menţionate mai sus care trebuiau menţinute pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, acest fapt conducând la declanşarea procedurii de recuperare a sprijinului financiar ne rambursabil.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul respingerii ca neîntemeiate cu consecinţa menţinerii ca legal emise a actelor contestate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare însoţită de acte prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind că prima instanţă a anulat corect actele contestate pe motiv că din încheierea de deschidere a procedurii insolvenţei şi din raportul privind cauzele care au dus la apariţia insolvenţei nu rezultă că această stare ar fi imputabilă reclamantei în calitate de debitor şi beneficiar de fonduri prin PNDR.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat.

Curtea apreciază că sentinţa atacată prin care a fost admisă acţiunea reclamantului şi anulate actele contestate este nelegală fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a clauzelor contractului de finanţare încheiat între părţi a obligaţiilor beneficiarului asumate prin contract cu privire la respectarea criteriilor de eligibilitate la aprecierea neregulii în raport de incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 342/2013.

În fapt între părţi - beneficiar reclamanta-intimată la data de 25.02.2012, a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. x, cod contract FEADR 2014-2020 x/25. O5.2012. Obiectul contractului îl reprezintă acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Modernizarea exploataţiei agricole de culturi de câmp S.C. A. S.R.L. - prin achiziţia de utilaje şi echipamente agricole în localitatea Macea, judeţul Arad".

Suma finală decontată de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, conform cheltuielilor acceptate la plată a fost de 3.433.875,06 RON.

Echipa de control a verificat modul de obţinere, gestionare şi utilizare a fondurilor aferente proiectului x/25.02.2012 - "Modernizarea exploataţiei agricole de culturi de câmp A. S.R.L. - prin achiziţia de utilaje şi echipamente agricole în localitatea Macea, judeţul Arad" finanţat prin FEADR, constatând nereguli în derularea acestuia, ulterior achitării ultimei tranşe de plată.

În baza contractului mai sus menţionat, cu valoare totală eligibilă de 8.720.096 RON, din care finanţare nerambursabilă de 3.505.566 RON, AGENŢIA a efectuat plăţi în valoare de 3.433.875,06 RON, din care 80% contribuţie UE şi 20% contribuţie naţională, conform cheltuielilor acceptate la plată în cele patru tranşe de plată.

Potrivit prevederilor contractului de finanţare x/25. O2.2O12 cu modificările şi completările ulterioare, încheiat cu A. S.R.L., acesta se obligă să respecte pe toată durata de valabilitate a contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare, şi anume pe o perioada de 24 luni (implementare) la care se adaugă 5 ani de monitorizare de la ultima plată efectuată beneficiarului. A. S.R.L. se obligă să nu modifice substanţial proiectul. De asemenea, intrarea în insolvenţa a beneficiarului de fonduri FEADR, reprezintă neregula şi încălcare a clauzelor contractului de finanţare şi ale legislaţiei speciale în domeniu, fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibile cheltuielile aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare, neregula semnalata precum şi prezentul proces-verbal fiind întocmite în perioada de valabilitate a contractului.

În urma verificării documentelor, AFIR a constatat că Tribunalul Arad a admis cererea beneficiarului de deschidere a procedurii de insolvenţa (Dosar x/2017).

Conform Prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 Art. 36 "Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţa a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzuta de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora".

În cauză nu poate fi reţinut caracterul formal al controlului reţinut de prima instanţă în condiţiile în care în cauză erau incidente dispoziţiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 iar controlul a vizat verificarea respectării de către reclamantă în calitate de beneficiar a criteriilor de eligibilitate şi de selecţie pe toată perioada de valabilitate a contractului obligaţie cunoscută şi asumată de reclamantă încă de la data depunerii cererii de finanţare asumându-şi prin declaraţia pe proprie răspundere îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate. Iar în cauză declanşarea procedurii insolvenţei cu privire la reclamantă echivalează cu nerespectarea condiţiilor de eligibilitate asumate prin contract.

Măsura deschiderii procedurii a intervenit ca urmare a obligaţiilor fiscale acumulate de reclamantă.

Sub acest aspect al existenţei neregulii astfel cum este definită prin dispoziţiile art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 nu are relevanţă existenţa sau nu a culpei reclamantei pentru intrarea în insolvenţă cum în mod greşit a reţinut prima instanţă care a apreciat nelegalitatea actelor contestate şi prin prisma lipsei de culpă a reclamantei.

Prima instanţă a interpretat greşit dispoziţiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 în sensul că intrarea în insolvenţă nu ar reprezenta o neregulă care să determine restituirea ajutorului financiar nerambursabil acordat.

În acord cu decizia nr. 342/2013 a Curţii Constituţionale Curtea a constatat că prin dispoziţiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 se instituie o normă de procedură care obligă autorităţile competente în gestionarea fondurilor europene să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru suma acordată în cadrul contractului de finanţare. Iar aplicarea acestor dispoziţii procedurale trebuie să aibă loc fără a se prezuma că intrarea în insolvenţă reprezintă de plano o neregulă care prejudiciază bugetul UE.

Astfel, activitatea de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli urmăreşte să stabilească dacă există astfel de nereguli, raportat la clauzele contractului de finanţare, produse ca urmare a intrării în insolvenţă, iar această activitate se realizează, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională, cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia.

Motivul retragerii finanţării, în speţă, l-a constituit nerespectarea criteriului de eligibilitate înscris în cererea de finanţare, referitor la valabilitatea economico-financiară pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, aspect care rezultă din împrejurarea că înainte de încheierea perioadei de valabilitate a contractului beneficiara finanţării a intrat în procedura de insolvenţă, în forma reorganizării.

Declanşarea procedurii de insolvenţă a beneficiarului fondurilor nerambursabile nu reprezintă ea însăşi o neregulă în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, ci neregula constă în încălcarea, în perioada de valabilitate a contractului, a criteriilor de eligibilitate stabilite prin clauzele contractuale asumate, respectiv a obligaţiei de a nu afecta natura şi condiţiile de implementare a proiectului.

În mod nelegal prima instanţă a reţinut lipsa neregulii legat de lipsa suplei reclamantei pentru declanşarea procedurii insolvenţei.

Curtea apreciază că în cauză nu au fost respectate condiţiile de eligibilitate cu privire la proiect asumate prin contractul de finanţare ca obligaţie, ca urmare a procedurii insolvenţei respectiv criteriul de eligibilitate general EG4 "Microîntreprinderea să nu fie în dificultate". Deschiderea procedurii insolvenţei reprezintă nerespectarea unui criteriu de eligibilitate acela ca beneficiarul să nu intre în starea de insolvenţă pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea constatând îndeplinite condiţii motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată.

Va rejudeca cauza în fond şi în raport de dispoziţiileart. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004 va respinge acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. prin B., ca neîntemeiată menţinând ca legale actele contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 130 din 11 mai 2018 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. prin B., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.