Competence for veterinary concession payment dispute assigned to County Court over appeal court in jurisdictional conflict

Şedinţa publică din data de 3 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

1.1. Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.12.2020, astfel cum a fost modificată, reclamanta S.C. CMV Servicii Veterinare S.R.L., pentru A., a chemat în judecată pe pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor Vâlcea, solicitând obligarea acestora la achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G. nr. 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 - până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, precum şi dobânda legală calculată asupra sumelor datorate lunar, de la data scadenţei acestora şi până la data plăţii efective, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflaţiei calculate pentru fiecare perioadă (de la data scadenţei acestora până la data plăţii efective, având în vedere că prin adresa comunicată de ANSVSA la notificare, nu se menţionează începând cu ce dată se achită suma stabilită lunar prin lege, care sunt persoanele juridice/fizice îndreptăţite să beneficieze de aceasta, modalitatea de plată, dacă se aplică retroactiv etc., astfel încât consideră că este în prezenţa unui refuz al ANSVSA de a soluţiona favorabil cererea, pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 117/2020, când suma de 10.000 RON/luna se acordă fiecărui deţinător de contract (valid), fără decont justificativ.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 29 din 24 februarie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale ridicată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa, în esenţă, că în speţă, pentru stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei, relevante sunt dispoziţiile art. 6 din Anexa nr. 21 la O.G. nr. 42/2004 - Prevederi specifice de aplicare a art. 15 din ordonanţă iar verificarea şi aprobarea solicitării de plată a sumei prevăzute de art. IV alin. (1) din Legea 263/2019, precum şi plata acesteia sunt de competenţa direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea ANSVSA.

Cum în cauza de faţă, verificarea şi soluţionarea cererii de plată formulate de reclamant sunt atributul pârâtei DSVSA Vâlcea, împrejurarea că, alături de aceasta, a fost chemată în judecată şi autoritatea centrală coordonatoare nu are relevanţă sub aspectul competenţei, actul administrativ emis în soluţionarea cererii emanând de la instituţia publică subordonată.

Tribunalul Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 612 din 6 aprilie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Vâlcea şi Curtea de Apel Piteşti şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

A apreciat Tribunalul că având în vedere că prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamantul a înţeles să cheme în judecată o autoritate publică centrală de la care emană actul administrativ asimilat - refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, iar sediul reclamantei se află pe raza Jud. Vâlcea, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei de faţă aparţine Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea reclamanţilor-cabinete medicale veterinare de obligare a pârâtelor Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor Vâlcea la plata unor sume de bani pretinse în temeiul legii, respectiv al art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 (potrivit căruia "beneficiarii contractelor de concesiune şi/sau de prestări servicii încheiate anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) al art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, primesc lunar, pentru fiecare contract, suma de 10.000 RON din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, până la finalizarea acestora"), invocând existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii sale.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Deci, legea reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Conform art. 15 alin. (2) din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare, pentru efectuarea unor activităţi sanitar-veterinare cuprinse în programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor animalelor şi a altor acţiuni prevăzute de programele naţionale, direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene încheie contracte de concesiune pe o durată de 4 ani cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii.

Cererea reclamanţilor priveşte acordarea sumelor prevăzute la art. 6 din Anexa 21 la O.G. nr. 42/2004 (art. IV din Legea nr. 236/2019), potrivit căruia, "(1) Beneficiarii contractelor pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 15 alin. (2) din ordonanţă primesc suma de 10.000 RON, sumă exceptată de TVA, din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin bugetul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza decontului şi a documentelor justificative."

Autoritatea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană este definită la Anexa 1 la aceeaşi ordonanţă ca fiind un serviciu public sanitar-veterinar descentralizat, subordonat tehnic şi administrativ autorităţii centrale, sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, având autoritatea şi responsabilitatea aplicării strategiilor guvernamentale în domeniul sanitar-veterinar pe teritoriul judeţului respectiv, a gestionării, realizării şi controlului activităţilor sanitar-veterinare publice la acest nivel, precum şi alte competenţe delegate de autoritatea centrală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Din analiza textelor legale menţionate, rezultă că direcţiile judeţene sunt cele care încheie contractele de concesiune, care achită suma prevăzută la art. 6 din Anexa 21 la O.G. nr. 42/2004 şi care gestionează, realizează şi controlează controlul activităţilor sanitar-veterinare pe teritoriul judeţului.

Bugetul direcţiilor judeţene (ordonatori terţiari de credite) este aprobat de Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ordonator principal de credite) în urma cererilor şi propunerilor acestora.

Deci, cererea de obligarea a pârâtei Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la alocarea sumelor necesare este o cerere accesorie acţiunii, astfel încât, în aplicarea prevederilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competenţa poate fi stabilită strict prin raportare la obiectul principal dedus judecăţii.

Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. CMV Servicii Veterinare S.R.L. - pentru A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţionala Sanitara Veterinara ţi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitara Veterinara ţi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 3 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.