Negative Jurisdiction Conflict Resolved: Maramureș Tribunal Competent in Police Officer Salary Dispute

Şedinţa publică din data de 26 mai 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea disjunsă pentru reclamanta A. din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 24.03.2020, sub nr. x/2020 şi înregistrată sub numărul de dosar x/2020, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, în numele membrilor de sindicat obligarea acesteia din urmă la aplicarea Legii nr. 284/2010 în perioada cât aceasta a fost în vigoare în sensul acordării şi plăţii către reclamanţi a tuturor sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi a tuturor celorlalte drepturi salariale la care aveau dreptul în perioada de aplicare a legii.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la acordarea către reclamanţi a compensaţiei de risc/pericol deosebit, în cuantum de 15%, calculată la salariul de funcţie, începând cu 17.01.2016 până la aplicarea acestui element salarial conform Legii nr. 153/2017;

- obligarea pârâtei la aplicarea Legii nr. 153/2017, începând cu data de 01.07.2017, în sensul acordării şi plăţii către reclamanţi a tuturor sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi a tuturor celorlalte drepturi salariale la care au dreptul conform acesteia. Obligarea pârâtei la acordarea către reclamanţi a compensaţiei de risc/pericol deosebit, în cuantum de 15%, calculată la salariul de funcţie, începând cu 01.07.01.2017; Obligarea pârâtei Ia acordarea către reclamanţi a majorării salariului de funcţie cu 7,5%, conform art. 19 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017.

- obligarea pârâtei la acordarea către reclamanţi a majorării salariului de funcţie cu 12,5%, conform art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017.

- obligarea pârâtei la aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017, începând cu data de 01.07.2017, în mod special a art. 7 alin. (1) lit. b), raportat la art. 1. din H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sumă de 1450 RON, respectiv raportat la art. 1 din H.G. nr. 846/29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul garantării/plăţii unui salariu de funcţie, fără adaosuri - sporuri, indemnizaţii, compensaţii ori alte tipuri de majorări salariale - la un nivel egal sau mai mare decât salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 1900 RON, respectiv raportat la art. i din H.G. nr. 937/07.12.2018, în sensul garantării/plăţii unui salariu de funcţie, fără adaosuri - sporuri, indemnizaţii, compensaţii ori alte tipuri de majorări salariale - la un nivel egal sau mai mare decât salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2080 RON şi 2.350 RON pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare.

- obligarea pârâtei la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcţie stabilit la 1450 RON pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017;

- obligarea pârâtei la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcţie stabilit la 1900 RON pentru perioada 01.01.2018-31.12.2018;

-obligarea pârâtei la acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportare la salariul de funcţie stabilit la 2080 RON şi 2.350 RON pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare.

- obligarea pârâtei la plata diferenţelor salariale dintre salariile efectiv încasate şi salariilor cuvenite conform Legii nr. 284/2010, pentru perioada cât aceasta a fost în vigoare, respectiv conform Legii nr. 153/2017, începând cu 01.07.2017, actualizate cu rata inflaţiei, împreună cu dobânzile legale aferente.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 4010/15.09.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 Tribunalul Bucureşti, secţia a II.-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa soluţionării cererii privind pe reclamanta A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I., în contradictoriu cu pârâta Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, în favoarea Tribunalului Maramureş, reţinând incidenţa art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea 554/2004: reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Învestit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal,

Prin sentinţa nr. 472 din 1 aprilie 2021, a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, invocată din oficiu de către instanţă şi, în consecinţă, a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cererii formulate de către reclamanta A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI, în contradictoriu cu pârâta Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".

Totodată, a constatat conflictul negativ de competenţă intervenit în cauză, a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă şi a suspendat judecarea cauzei în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că judecarea procesului în judeţul Maramureş contrazice scopul şi efectele normei de procedură cuprinse în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,forma modificată prin Legea nr. 212/2018 întrucât nu se asigură facilitarea procedurilor, a participării la judecată ori a administrării probelor de către o instanţă cu sediul la o distanţă considerabilă de adresa la care reclamanta persoană fizică locuia efectiv pe durata derulării procedurii şi a raporturilor de serviciu litigioase, instanţă care nu are nici o legătură cu domiciliul şi sediul părţilor şi implicit nici cu mijloacele de probă, fiind astfel îngreunată judecarea cauzei din raţiuni exclusiv formale.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Maramureş -, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Astfel cum reiese din chiar cuprinsul actiunii, sindicatul a actionat în numele membrilor de sindicat, iar nu în nume propriu.

Faptul că Legea nr. 62/2011 conferă sindicatelor calitate procesuală activă nu este înlăturată incidenta art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, atâta timp cât sindicatul a introdus actiunea în numele membrilor, iar art. 10 alin. (4) prevede expres ca se va respecta competenta teritorială, indiferent de calitatea în proces a celui care introduce actiunea în numele reclamantului.

Reclamanta are calitatea de funcţionar public cu statut special în cadrul pârâtei Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza iar litigiul acordarea drepturilor salariale pretinse de către reclamantă şi care decurg din raporturile de serviciu stabilite în calitate de funcţionar public.

La data introducerii cererii de chemare în judecată, 24 martie 2020, a intrat în vigoare Codul administrativ-O.U.G. nr. 57/2019 care reglementează procedura de drept comun în materia litigiilor privind funcţia publică.

Aşadar, calitatea reclamantei de funcţionar public cu statut special, obiectul şi cauza litigiului atrag incidenţa normelor speciale de competenţă materială cuprinse art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 care stabilesc în mod imperativ competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului, secţia de contencios administrativ.

Potrivit art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019: "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Referitor la competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, se reţine că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt de strictă interpretare şi nu se poate deroga de la competenţa teritorială exclusivă astfel reglementată, aşa încât reclamanta trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul său (Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş astfel cum rezultă din actele administrate în cauză - fila nr. x ds. Tribunalul maramureş şi dosar Tribunalul Bucureşti), neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului - Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantele A. şi A., prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I şi pârâta Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" în favoarea Tribunalul Maramureş - SCAF.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2021.