Loss of procedural interest due to voluntary compliance renders appeal inadmissible in administrative wage recalculation dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the employer institutions, ruling that the appeal lacked interest because the lower court judgment remained in force. The dispute concerned a class action by auxiliary judicial staff challenging administrative decisions that incorrectly applied a sectoral reference value for calculating basic salaries between 2015 and 2016, seeking annulment of those decisions and payment of wage differences with interest. Although the lower court had initially ordered the recalculation of salaries and payment of unpaid differences based on specific reference values, the appellate court found the appeal inadmissible under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code, citing the loss of procedural interest since the employer had voluntarily issued new administrative decisions recalculating the salaries prior to the appeal being filed, thereby rendering the challenge moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Loss of procedural interest due to voluntary compliance renders appeal inadmissible in administrative wage recalculation dispute: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 iunie 2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. şi QQ., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava şi Ministerul Finanţelor Publice, au solicitat:
- anularea Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Suceava nr. 11 din 27 aprilie 2017 şi a Deciziei nr. 123 din 23 mai 2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava, în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială care a fost avută în vedere la stabilirea salariilor de bază brute lunare ale reclamanţilor şi data de la care s-a dispus aplicarea pentru a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 şi obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanţii, personal auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Tribunalului Suceava prin care să se dispună ca stabilirea salariilor de bază brute lunare în ceea ce ne priveşte să se facă prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 pentru perioada 9 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016;
- obligarea pârâţilor Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea prevederilor Legii nr. 71/2005 şi a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 respectiv la plata despăgubirilor reprezentând diferenţele salariale între veniturile ce le-ar fi obţinut prin aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 71/2015 si a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 si salariile efectiv încasate pentru perioada 9 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016, sumă care să fie actualizată cu rata inflaţiei si dobânda legale aferentă, de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată până la data plătii efective;
- obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate si conex, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcţie din familia ocupaţională Justiţie, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza aceloraşi acte normative, pentru personalul auxiliar şi conex din cadrul Parchetelor şi din cadrul Curţilor de Apel care au admis contestaţiile şi au dispus recalcularea salariilor potrivit grilelor de la Parchete, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi a Deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
2. Hotărârea instanţei de fond
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 287 din 30 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
(i) a respins excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată;
(ii) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice şi a respins cererea în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă;
(iii) a admis în parte cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., RR., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. şi QQ., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava;
(iv) a anulat în parte Decizia nr. 123/23.05.2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava şi Hotărârea nr. 11/27.04.2017 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Suceava în ceea ce priveşte data recalculării indemnizaţiilor de încadrare cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, respectiv a unei valori de referinţă sectoriale de 445,5 RON;
(v) a obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să emită reclamanţilor decizii de stabilire a drepturilor salariale individuale producătoare de efecte juridice astfel în perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, iar în perioada 01.12.2015 -30.09.2016, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 445,5 RON;
(vi) a obligat pârâtul Tribunalul Suceava să plătească fiecărui reclamant diferenţele salariale rezultate aferente perioadei 09.04.2015-30.09.2016, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferente perioadei de la data scadenţei fiecărui venit salarial lunar şi până la data plăţii efective;
(vii) a respins în rest cererea, ca neîntemeiată.
2.2. Prin încheierea din 2 aprilie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de îndreptare a erorilor materiale, formulată de reclamantele C., D., H., M., J., FF., MM. şi JJ. şi a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul sentinţei civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, prin indicarea corectă a numelor şi prenumelor reclamanţilor C., D., H., M., FF., MM. şi JJ. şi nu C., D., H., RR., FF., MM. şi JJ., cum din eroare s-a menţionat.
Totodată, prima instanţă a respins cererea formulată de petenta J., ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca rămasă fără obiect.
În motivarea recursului, pârâţii au susţinut că pretenţiile reclamanţilor au rămas fără obiect ca urmare a emiterii de către Preşedintele Curţii de Apel Suceava a Deciziei nr. 143/14.06.2018, prin care s-au stabilit drepturile salariale cuvenite reclamanţilor prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON, pentru perioada 01.12.2015 - 31.12.2017. Pe cale de consecinţă, a rămas fără obiect şi pretenţia accesorie vizând plata dobânzii legale şi actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor reprezentând diferenţe salariale.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-reclamanţi şi intimaţii-pârâţi nu au depus întâmpinări faţă de cererea de recurs.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect anularea actelor administrative de stabilire a drepturilor salariale cuvenite reclamanţilor, corelativ cu obligarea pârâţilor angajatori la emiterea unei noi decizii, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 14.06.2018, Preşedintele Curţii de Apel Suceava a emis Decizia nr. 143, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamanţilor, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.12.2017. Totodată, s-a prevăzut o plată eşalonată a diferenţelor salariale rezultate din aplicarea acestei decizii, începând cu luna august 2018.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava, anterior promovării căii de atac, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamanţilor. Prin urmare, interesul de a acţiona al recurenţilor-pârâţi nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.
Respinge recursul declarat de pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava împotriva sentinţei civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2021.