Municipality ordered to repay €384,773.74 and RON 2.77m under terminated EU-financed road contracts

Şedinţa publică din data de 2 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrata pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, în data de 21.09.2016, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice a chemat în judecata pe parata Unitatea administrativ-teritorială Oraşul Bechet solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, sa dispună:

1. Obligarea pârâtei, în baza art. 15 alin. (4) lit. a) şi alin. (5) din Contractul de finanţare din FEDR nr. x/21.12.2012 şi din Contractul de cofinanţare de la bugetul naţional nr. x/21.12.2012 - cod MIS ETC 112, la plata următoarelor sume:

a. Debit aferent Contractului de finanţare din FEDR nr. x/21.12.2012:

- 384.773,74 euro cu titlu de debit principal, la care se adaugă comision bancar în sumă de 91,92 euro;

- dobânzi de întârziere în cuantum de 15,8126 euro/zi de întârziere, începând cu data scadentă de 13.05.2016 (respectiv data expirării termenului limită de 30 de zile pentru restituirea debitului principal, conform Notificării MDRAP nr. x/04.04.2016) şi până la data plăţii efective;

b. Debit aferent Contractului de cofinanţare de la bugetul naţional nr. x/21.12.2012:

- 2.774.830,90 RON cu titlu de debit principal, reprezentând avans acordat de la bugetul de stat;

- dobânzi de întârziere în cuantum de 114,0341 RON/zi de întârziere, începând cu data scadentă de 13.05.2016 (respectiv data expirării termenului limită de 30 de zile pentru restituirea debitului principal, conform Notificării MDRAP nr. x/04.04.2016) şi până la data plăţii efective;

2. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 690 din 1 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia prematurităţii acţiunii, ca neîntemeiata.

A fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Bechet.

A fost obligată parata la plata către reclamant a sumelor următoare:

a. Debit aferent Contractului de finanţare din FEDR nr. x/21.12.2012:

- 384.773,74 euro cu titlu de debit principal, la care se adaugă comision bancar în sumă de 91,92 euro;

- dobânzi de întârziere în cuantum de 15,8126 euro/zi de întârziere, începând cu data scadentă de 13.05.2016 (respectiv data expirării termenului limită de 30 de zile pentru restituirea debitului principal, conform Notificării MDRAP nr. x/04.04.2016) şi până la data plăţii efective;

b. Debit aferent Contractului de cofinanţare de la bugetul naţional nr. x/21.12.2012:

- 2.774.830,90 RON cu titlu de debit principal, reprezentând avans acordat de la bugetul de stat;

- dobânzi de întârziere în cuantum de 114,0341 RON/zi de întârziere, începând cu data scadentă de 13.05.2016 (respectiv data expirării termenului limită de 30 de zile pentru restituirea debitului principal, conform Notificării MDRAP nr. x/04.04.2016) şi până la data plăţii efective;

A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta UAT Bechet, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că în cauză au fost nesocotite dispoziţiile art. 1169, art. 1170 C. civ. şi aplicate în mod greşit dispoziţiile art. 1270 C. civ.

A mai arătat că excepţia prematurităţii acţiunii a fost soluţionată în mod nelegal întrucât o eventuală culpă contractuală aparţine executantului proiectului, A. S.R.L.. A menţionat că acţiunea este prematur introdusă faţă de existenţa dosarului x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, având ca obiect executarea obligaţiilor contractuale.

A menţionat că în mod greşit a apreciat instanţa de fond culpa pârâtei în rezilierea contractului şi respectiv în ceea ce priveşte naşterea dreptului reclamantei la acţiune. Eventualele neregularităţi care ar da naştere unei viitoare pretenţii trebuie să fie rezultatul acţiunii directe sau culpei directe a pârâtei în derularea contractului de finanţare.

A susţinut că aserţiunea instanţei de fond în sensul că pârâta s-ar fi obligat să răspundă şi pentru culpa terţilor nu poate fi primită, întrucât pârâta a invocat o stare fortuită, independentă de voinţa sa, respectiv nesocotirea contractului de execuţie lucrări de către constructor.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea soluţiei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Între reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (antecesor al MDRAP) - în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 şi Consiliul Local Bechet - în calitate de Partener Principal (PP), au fost încheiate următoarele contracte de finanţare:

- Contractul de finanţare din FEDR nr. x/21.12.2012, cod MIS-ETC 112;

- Contractul de cofinanţare de la bugetul naţional nr. x/21.12.2012, cod MIS-ETC 112.

Conform art. 1 din contractele de finanţare menţionate, obiectul acestora l-a constituit acordarea finanţării din FEDR (prin contractul nr. x/21.12.2012), respectiv a cofinanţării de la bugetul naţional (prin contractul nr. x/21.12.2012), pentru implementarea proiectului 2(3i) - 1.1-1, cu titlul "Road to Danube - Road infrastructure development in the cross-border area Bechet - Oryahovo, premise for a higher level of mobility between Romania and Bulgaria".

Conform art. 3 alin. (1) din Contractele de finanţare, Autoritatea de Management s-a obligat să asigure o finanţare din FEDR în valoare de 6.341.295,04 euro (84,46% din valoarea totală eligibilă a proiectului) şi respectiv o cofinanţare de la bugetul de stat în sumă de 976.045,88 euro (13% din valoarea totală eligibilă a proiectului), restul de 2,54% reprezentând contribuţia beneficiarului.

Potrivit art. 2, alin. (3) din contracte, proiectul a avut o perioadă de implementare de 30 luni, termenul limita fiind 28.06.2015, iar în vederea realizării proiectului, beneficiarul UAT Bechet a încheiat contract de proiectare si execuţie lucrări nr. x/26.02.2014, in condiţiile O.U.G. nr. 34/2006, cu A.. Întrucât pârâtul nu a realizat activităţile prevăzute în proiect în perioada de implementare a proiectului, prin adresa nr. x/23.06.2015, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Călăraşi, organism care asigură Secretariatul Tehnic Comun al Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, a informat instituţia reclamanta cu privire la situaţia implementării proiectului şi a propus încetarea contractului de finanţare nr. x/21.12.2012 (conform art. 15 alin. (4) lit. a) din contract).

Întrucât perioada de implementare s-a finalizat la data de 28.06.2015, pentru partenerul român (pârâta UAT Oraşul Bechet) nu existau posibilităţi de a finaliza execuţia lucrărilor, în condiţiile în care aceasta era suspendată şi făcea obiectul unui litigiu între partenerul român şi constructor (care nu a mai reluat lucrările conform ordinului de reîncepere a lucrărilor emis de beneficiar în data de 28.04.2015).

În cadrul întâlnirii dintre pârâtă şi Autoritatea de Management din data de 16.07.2015, s-a acordat termen până la sfârşitul lunii august pentru ca pârâta să menţioneze dacă va suporta, din fonduri proprii, toate cheltuielile aferente lucrărilor nefinalizate la data încheierii perioadei de implementare.

Deoarece pârâta nu a revenit cu un răspuns concret în ceea ce priveşte identificarea surselor de finanţare şi clarificarea situaţiei proiectului, prin adresa nr. x/20.10.2015, BRCT Călăraşi a propus continuarea procedurii de încetare a contractului de finanţare nr. x/21.12.2012.

În acest sens, reclamantul a iniţiat procedura de soluţionare pe cale amiabilă prevăzută de art. 15 alin. (4) din contractele de finanţare, aceasta fiind finalizată prin încheierea unei minute în data de 12.01.2016, în cadrul căreia s-au discutat aspectele ce ţin de încălcarea prevederilor contractuale.

Astfel, în cadrul acestei minute s-au menţionat următoarele:

- "Pe partea bulgară, lucrările de construcţie sunt finalizate şi terminate

- Pe partea română, lucrările de construcţie au fost realizate parţial, aproximativ 11%

- Partenerul principal - municipiul Bechet a declarat că a încercat să găsească resurse, dar nu a reuşit să le găsească. Municipiul este în imposibilitatea de a finaliza partea de lucrări.

- Partenerul principal - municipiul Bechet a fost informat că este responsabil conform prevederilor contractului, de returnarea către Autoritatea de Management, a sumelor rambursate şi a plăţii în avans

- Municipiul Bechet recunoaşte responsabilitatea sa de a returna plata în avans şi sumele rambursate (inclusiv sumele rambursate Partenerului 2)"

Autoritatea de Management a luat act de poziţia beneficiarului UAT Mun. Bechet, care a declarat că nu îşi mai poate finaliza partea de lucrări, sens în care se va continua procedura de încetare a contractelor de finanţare nr. x/21.12.2012 şi nr. y/21.12.2012.

Drept consecinţă, reclamantul a emis următoarele decizii:

- Decizia nr. 3/29.03.2016, prin care s-a dispus rezilierea contractului de finanţare din FEDR nr. x/21.12.2012, în sarcina UAT Mun. Bechet fiind stabilit un debit de 384.773,74 euro, la care se adaugă comision bancar în sumă de 91,92 euro.

- Decizia nr. 4/29.03.2016, prin care s-a dispus rezilierea Contractului de cofinanţare de la bugetul naţional nr. x/21.12.2012, în sarcina UAT Mun. Bechet fiind stabilit un debit de 2.774.830,90 RON, reprezentând avans acordat de la bugetul de stat.

Prin acţiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata debitului restant, precum şi la plata dobânzilor de întârziere, începând cu data scadentă şi până la data plăţii efective.

Soluţia primei instanţe de respingere a excepţiei prematurităţii şi de admitere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Recurenta-pârâtă a criticat sentinţa, sub un prim aspect, în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei prematurităţii acţiunii, arătând că o eventuală culpă contractuală ar aparţine executantului proiectului, constructorul A. S.R.L. şi că acţiunea de faţă este prematur formulată, având în vedere existenţa pe rolul Tribunalului Dolj a unui dosar ce are ca obiect executarea obligaţiilor contractuale.

Susţinerile recurentei-pârâte nu sunt întemeiate în ceea ce priveşte inexistenţa culpei sale în rezilierea contractului, astfel cum a reţinut în mod corect şi instanţa de fond.

Astfel, potrivit art. 7 alin. (8) din cele două contracte de finanţare, "PP este responsabil faţă de AM pentru a se asigura că toţi partenerii săi au statut legal, că au capacitatea de a gestiona proiectul, că respectă prevederile din Ghidul solicitantului şi Manualul de Implementare a Proiectelor. Mai ales, PP este responsabil faţă de AM pentru a se asigura că partenerii săi îşi îndeplinesc obligaţiile din acest contract. PP este de asemenea responsabil faţă de AM pentru toate neregulile, chiar şi pentru cele comise de parteneri."

Astfel, prin semnarea contractului, partenerul principal, UAT Oraşul Bechet, şi-a asumat răspunderea contractuală şi pentru neregulile comise de parteneri, respectiv neîndeplinirea de către aceştia a proiectului.

Cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, clauza amintită este clară, pârâta partener principal răspunzând faţă de AM, reclamantul din prezenta cauză, chiar dacă nerealizarea proiectului a fost cauzată de comportamentul culpabil al constructorului.

Potrivit art. 16 alin. (1) din contractul de finanţare, cauza exoneratoare de răspundere contractuală prevăzută de părţi este forţa majoră, definită ca fiind oricare eveniment imprevizibil şi insurmontabil, apărut după semnarea contractului şi care previne executarea totală sau parţială a contractului, precum: războaie, calamităţi naturale, greve generale, răscoale, revolte, epidemii, cutremure, inundaţii şi alte evenimente similare. Cazul fortuit invocat de recurentă nu este prevăzut în cuprinsul contractelor de finanţare, acestea fiind izvorul raporturilor juridice dintre reclamantă şi pârâtă. În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-pârâtă face referiri ample la obligaţiile A.. care a ofertat, licitat şi era obligată să execute contractul întocmai cum s-a stabilit în cuprinsul acestuia, dar raporturile juridice dintre pârâta beneficiar şi constructor izvorăsc din contractul de achiziţie publică încheiat ulterior, iar nu din cele două contracte de finanţare.

Din acest motiv nu sunt întemeiate nici susţinerile recurentei privind faptul că ar exista un temei de admitere a acţiunii intimatei abia după soluţionarea în mod definitiv a cauzei aflate pe rolul Tribunalului Dolj, în mod corect reţinând instanţa de fond că nu poate fi obligat creditorul să amâne introducerea unei acţiuni în pretenţii până când debitorul îşi va procura mijloacele de apărare necesare, având în vedere că nu are interes în adoptarea unei astfel de atitudini.

Recurenta a arătat că şi-a executat întocmai obligaţiile contractuale şi că eventualele neregularităţi care ar da naştere unei viitoare pretenţii trebuie să fie rezultatul acţiunii directe sau culpei sale directe în derularea contractului de finanţare, dar aceste afirmaţii sunt contrazise chiar de cuprinsul contractelor de finanţare semnate de aceasta, după cum s-a arătat anterior, starea fortuită, independentă de voinţa recurentei, respectiv nesocotirea contractului de execuţie lucrări de către constructor nefiind prevăzută drept cauză exoneratoare de răspundere.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, criticile formulate în recurs neevidenţiind incidenţa motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fiind corect justificate observaţiile şi aprecierile primei instanţe.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Bechet împotriva sentinţei civile nr. 690 din 1 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Bechet împotriva sentinţei civile nr. 690 din 1 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iulie 2020.