Negative jurisdictional conflict resolved: exclusive territorial competence assigned to Timiș Tribunal based on claimants' domicile in labor action brought by union

Şedinţa publică din data de 21 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti la data de 16.07.2020 sub nr. x/2020, Sindicatul Naţional Pro Lex, pentru şi în numele membrilor de sindicat, reclamanţi A., B., C., D., E. şi F., potrivit art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, a formulat cerere de chemare în judecată a pârâţilor Comuna Giarmata, prin Primar şi Primarul Comunei Giarmata, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună: obligarea pârâţilor la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanţilor funcţionari publici, în funcţie de nivelul maxim de salarizare, existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional, conform tabelului anexat; obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariate reprezentând diferenţa între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional, şi salariile efectiv achitate reclamanţilor începând, cu data înregistrării plângerii prealabile şi până la data rămânerii definitive a hotărârii, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele inflaţiei de la data scadenţei lunare până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferenţa dintre salariile cuvenite şi cele efectiv achitate reclamanţilor, de la data scadenţei lunare până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 4598 din data de 5 octombrie 2020 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre Tribunalul Bucureşti a reţinut că acţiunea a fost introdusă de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele a şase membri de sindicat, având domiciliul în localităţile Giarmata, Pischia şi municipiul Timişoara, din judeţul Timiş.

În acest context, având în vedere că reclamanţii au domiciliul în circumscripţia Tribunalului Timiş, precum şi prevederea legală în sensul că competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se respectă şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, în baza art. 10 alin. (3) fraza I şi art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, instanţa a constatat că Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ este competent teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 283 din data de 10 martie 2020, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:

La momentul sesizării instanţei de judecată au fost incidente prevederile O.U.G. nr. 57/2019. Astfel potrivit art. 536 din Codul Administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului..."

În speţă potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.

Ori reclamantul Sindicatul Naţional Pro Lex este o persoană juridică de drept privat cu personalitate juridică si cu sediul în Bucureşti, str. x, motiv pentru care competenţa privind soluţionarea cauzei revine Tribunalului Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele a şase membri de sindicat, în calitate de reprezentant al acestora, fiind aplicabile, în stabilirea competenţei materiale şi teritoriale a litigiului, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în privinţa competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 16.07.2020, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privinţa determinării instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele membrilor de sindicat, funcţionari publici cu statut special şi în calitate de reprezentant al acestora, aşadar nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 16.07.2020.

Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului, în speţă domiciliul reclamanţilor fiind pe raza judeţului Timiş.

În acest sens, se constată că la dosarul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, se regăseşte împuternicirea de reprezentare, dată în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2011, de către reclamanţi Sindicatului Naţional Pro Lex, inclusiv pentru formularea acţiunilor în instanţă.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, dată fiind modificarea legislativă intervenită în privinţa art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, introdusă prin Legea nr. 212/2018, intrată în vigoare la data de 02 august 2018, respectiv instituirea unei competenţe teritoriale exclusive în materia contenciosului administrativ, Decizia RIL nr. 1/2013 nu mai este aplicabilă, aceasta fiind pronunţată în interpretarea şi aplicarea unitară a unor texte de lege ce au fost ulterior modificate de către legiuitor.

Totodată, se impune a se sublinia faptul că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, când, de asemenea, competenţa de soluţionare se respectă, text de lege care, anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018, nu făcea o asemenea distincţie.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., prin Sindicatul Naţional Pro Lex în contradictoriu cu pârâţii Comuna Giarmata şi Primarul Comunei Giarmata în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2021.