Jurisdictional conflict over public procurement execution dispute resolved to civil tribunal competence

Şedinţa publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin sentinţa civilă nr. 1208/08.03.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, a fost admisă cererea formulată de reclamanta Unitatea Militară nr. 02482 Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., şi obligată pârâta la înlocuirea produselor livrate neconforme cu altele, conform specificaţiilor tehnice anexate la contract.

Împotriva aceste hotărâri a declarat cale de atac pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii apelate şi consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 101/2016.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin încheierea din 23 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti.

A declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea din 10 februarie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale.

A declinat competenţa soluţionării cererii de recurs formulate de recurenta- pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1208/08.03.2019 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Unitatea Militară nr. 02482 Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI - a civilă.

A constatat ivit un conflict negativ de competenţă.

A sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

A suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze calea de atac formulată împotriva sentinţei civile nr. 1208/08.03.2019 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, în raport cu prevederile legale aplicabile.

Obiectul cauzei îl formează cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1 Bucureşti, secţia I civilă la data de 09.10.2018, sub nr. x/2018, prin care reclamanta Unitatea Militară nr. 02482 Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea acesteia la îndeplinirea întocmai a obligaţiilor contractuale, în sensul înlocuirii produselor livrate neconforme şi care se află în perioada de garanţie cu altele conform specificaţiilor tehnice anexă la contract. În drept, s-au invocat dispoziţiile Legii nr. 101/2016.

În urma procedurii de atribuire prin procedură simplificată organizată de către U.M 02482 Bucureşti - Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" pentru achiziţia produsului "dozatoare săpun lichid", anunţ de participare nr. x/02.09.2016, a fost încheiat Acordul - cadru nr. 41/28.12.2016 cu pârâta S.C. A. S.R.L.. Prin contractul subsecvent nr. x din 02.02.2017 a fost prevăzută achiziţionarea unui număr de 850 bucăţi dozatoare de săpun lichid, în condiţiile şi termenii din Acordul - cadru precum şi în documentaţia de atribuire, contract cu o valoare totală de 47.924,87 RON cu Tva.

Potrivit art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101 din 2016, în forma în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată, incidentă în cauză, procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante.

Conform art. 55 alin. (3) din aceeaşi lege, hotărârea poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare incidentă în cauză, potrivit cărora "Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice", sunt necorelate legislativ cu noua reglementare, iar aplicarea ca atare ar echivala cu interpretarea greşită a normelor de competenţă, astfel cum au fost configurate prin Legea nr. 212/2018, în vigoare de la data de 2.08.2018.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 212/2018, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prevedea că procesele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice. Conform art. 55 alin. (3), hotărârea primei instanţe se ataca cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, urmând a fi judecată în complet specializat în achiziţii publice.

Prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, în vigoare de la data de 2.08.2018, abordarea legiuitorului a fost diferită, în ceea ce priveşte competenţa materială procesuală de soluţionare a litigiilor generate de aplicarea Legii nr. 101/2016, astfel încât dispoziţiile art. 53 prevedeau că "(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice. (11) Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante".

Prin urmare, în competenţa instanţei de contencios administrativ, prin completuri specializate în achiziţii publice, erau procesele şi cererile care priveau procedura de atribuire şi, respectiv, nulitatea sau anularea contractelor administrative, în vreme ce procesele şi cererile care rezultă din executarea acestora se aflau în competenţa de judecată a instanţei civile de drept comun.

Din interpretarea succesivă şi sistematică a modificărilor legislative intervenite, rezultă că atribuirea de competenţă materială în recurs priveşte doar procesele care se judecă în primă instanţă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, nu şi procesele care revin în primă instanţă în competenţa instanţelor civile de drept comun.

Atribuirea de competenţă prevăzută la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 trebuie coroborată cu art. 53 alin. (1) şi (1)1 din acelaşi act normativ, forma în vigoare incidentă în cauză, aplicându-se doar cu privire la litigiile judecate în primă instanţă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalului. De asemenea, potrivit art. 483 alin. (4) C. proc. civ., "recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată".

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe recurenta S.C. A. S.R.L. şi pe intimata Unitatea Militară 02482 Bucureşti în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 mai 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.