Territorial jurisdiction for public authority claimant challenging EU-funded funding reductions under administrative dispute law

Şedinţa publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 06.08.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Judeţul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, a solicitat anularea Deciziei nr. 37/16.01.2020, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, emisă în urma contestaţiei formulate împotriva Informării nr. x/20.11.2019; anularea Notei de conformitate nr. x/04.12.2018, constând în aplicarea unor reduceri procentuale de 5% la Acordul cadru nr. 39/11939/11.08.2011 (contractul subsecvent nr. x/11.08.2011) în sensul înlăturării reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamantă, respectiv 5% la Acordul cadru nr. 39/11939/11.08.2011 2011 (contractul subsecvent nr. x/11.08.2011), cu consecinţa admiterii cererii de rambursare nr. x, inclusiv a sumei de 47.436,90 RON, conform adresei MDRAP nr. x/20.11.2019, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. x/20.11.2019.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6026 din 17 noiembrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În opinia instanţei, raţiunea stabilirii competenţei în favoarea persoanei fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă este reclamant sau pârât, conduce la concluzia că norma prevăzută în art. 10 alin. (3) trebuie să fie interpretată nu literal, ci în spiritul acesteia, numai într-o astfel de situaţie scopul legii, anume protecţia suplimentară acordată părţii vulnerabile, putând fi atins.

În plus, a mai observat instanţa faptul că în situaţia în care reclamant ar fi fost o persoană fizică de drept privat ce contestă o decizie emisă de autoritatea de management în cadrul derulării unui contract de finanţare nerambursabilă, competenţa s-ar fi stabilit fără dubiu în favoarea instanţei de la sediul reclamantei.

Or, nu există niciun argument pentru care nu s-ar aplica aceeaşi regulă şi în cazul în care într-un raport juridic litigios identic, reclamantul este o persoană juridică de drept public, atâta timp cât acesta nu acţionează în regim de putere publică, ci într-o poziţie de inferioritate în raport cu autoritatea de management.

2.2. Prin sentinţa nr. 1104 din 21 aprilie 2021, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocată de către instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Judeţul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării Şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

S-a suspendat din oficiu judecarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 134 C. proc. civ.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în prezenta cauză, reclamant este Judeţul Cluj, adică o autoritate publică, în cauză fiind incidentă teza a doua din art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, adică competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la sediul pârâtului. Cum pârâtul este Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, competenţa aparţine secţiei de contencios a Tribunalului Bucureşti, prin raportare la sediul pârâtului, care este în Bucureşti.

Instanţa a arătat că atâta vreme cât art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu distinge care este competenţa în cazul în care ambele părţi sunt autorităţi publice, nici instanţa nu trebuie să distingă, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea unor acte administrative, emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice.

Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, faţă de aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 prin raportare la interpretarea dată calităţii de autoritate publică în ceea ce o priveşte pe reclamantă.

Înalta Curte constată că, în raport de obiectul litigiului reţinut anterior, sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 (în vigoare de la data de 02.08.2018, anterior sesizării primei instanţe - 06.08.2020), care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situaţia în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituţie publică sau asimilată acestora, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Judeţul Cluj şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia A II-A de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 mai 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.