Territorial jurisdiction in administrative litigation for entities providing public services under public authority.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by allocating the case to the Bucharest Court of Appeal, Section IX of the Administrative and Fiscal Jurisdiction, ruling that this court possesses exclusive territorial competence. The dispute involved a public transport company challenging the National Regulatory Authority's decision to refuse the cancellation of accessory tax payment obligations (interest and penalties), which both competing appellate courts claimed to lack territorial jurisdiction over. The decisive legal basis is Article 10(3), second sentence of Law No. 554/2004, which mandates that when the claimant is a public authority, public institution, or a private entity assimilated to them for providing public services under a public authority regime, the exclusive jurisdiction lies with the court at the defendant's domicile or seat; as the claimant was an assimilated public authority and the defendant is a central authority based in Bucharest, the Bucharest Court of Appeal was designated as the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 134 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction in administrative litigation for entities providing public services under public authority: Sub aspectul competenţei teritoriale, Curtea a constatat că reclamanta are sediul în Cluj-Napoca, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, revine Curţii de Apel Cluj să soluţioneze cauza.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 mai 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal., la data de 13.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Compania de Transport Public Cluj Napoca S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - ANRSC, a solicitat anularea Deciziei de respingere a cererii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. x/13.12.2019 şi anularea Deciziei nr. 2 de soluţionare a contestaţiei împotriva Deciziei de respingere a cererii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. x/13.12.2019.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1277 din 24.11.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetentei teritoriale a Curţii de Apel Bucureşti şi a declinat cauza privind pe reclamanta Compania de Transport Public Cluj Napoca S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, spre competenta soluţionare Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Curtea a subliniat că în cauză este aplicabil criteriul poziţionării autorităţi pârâte Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, iar nu criteriul valoric, întrucât ceea ce se contestă nu este însăşi decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând majorări/dobânzi şi penalităţi de întârziere, ci doar refuzul autorităţii pârâte de acordare a facilităţii fiscale prevăzute de O.G. nr. 6/2019. Aşa fiind, reţinând că pârâta este o autoritate publică centrală, competenţa aparţine curţii de apel.
Sub aspectul competenţei teritoriale, Curtea a constatat că reclamanta are sediul în Cluj-Napoca, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, revine Curţii de Apel Cluj să soluţioneze cauza.
2.2. Prin sentinţa nr. 120 din 16 aprilie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetentei teritoriale a Curţii de Apel Cluj şi în consecinţă a declinat cauza privind pe reclamanta Compania de Transport Public Cluj Napoca S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice spre competenta soluţionare Curţii de Apel Bucureşti - secţie de contencios administrativ şi fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
S-a suspendat din oficiu judecarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 134 C. proc. civ.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamanta Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. are calitatea de autoritate publică asimilată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, calitate care, prin dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza II din Legea nr. 554/2004, impune o competenţă teritorială exclusivă a litigiului în contencios administrativ în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea Deciziei de respingere a cererii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. x/13.12.2019 şi anularea Deciziei nr. 2 de soluţionare a contestaţiei împotriva Deciziei de respingere a cererii de anulare a obligaţiilor de plată accesorii nr. x/13.12.2019.
Aşa cum reiese din actele şi lucrările dosarului, reclamanta Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. prestează serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate în Municipiul Cluj-Napoca şi în zona Metropolitană.
Având în vedere că reclamanta prestează un serviciu public, în regim de putere publică, fiind astfel asimilată, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, unei autorităţi publice şi reţinând că sediul pârâtului se află în Municipiul Bucureşti, se reţine că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
În concluzie, reclamanta Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. are calitatea de autoritate publică asimilată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, calitate care, prin dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza II din Legea nr. 554/2004, impune o competenţă teritorială exclusivă a litigiului în contencios administrativ în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comuniare de Utilităţi Publice-ANRSC în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 mai 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.