Negative jurisdictional conflict settled: administrative fine case assigned to Brașov Court under judge's Article 127(1) option, prevailing over territorial competence rule.

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin plângerea înregistrată la data de 7 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. x/2020, petenta A. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x încheiat la data de 14.01.2020 de către intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova.

În motivarea plângerii petenta a arătat că starea de fapt relatată în procesul-verbal nu corespunde realităţii, iar procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale.

În drept, a invocat petenta dispoziţiile O.G. nr. 2/2001.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1 Prima instanţă învestită.

Prin sentinţa civilă nr. 4754 din 31 iulie 2020 Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Braşov a reţinut că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei prin procesul-verbal de contravenţie nr. x încheiat la data de 14.01.2020, a fost săvârşită pe DN1 la km 69+950, pe raza localităţii Păuleşti, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Ploieşti.

S-a reţinut astfel incidenţa dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, norme de ordine publică ce reglementează competenţa teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

2.2. A doua instanţă învestită.

Cauza a fost înregistrată la data de 22 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Ploieşti, sub nr. x/2020.

Prin sentinţa civilă nr. 554 din data de 25 ianuarie 2021, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a dispus declinarea competentei de soluţionare a plângerii formulate de petenta A., în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a pronunţa această sentinţă Judecătoria Ploieşti a reţinut, faţă de conţinutul cererii introductive şi de precizarea petentei din data de 20.10.2020, însoţită de copia legitimaţiei de serviciu, aflate la dosar, că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., textul de lege menţionat instituind un caz de excepţie de la prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, norme cu caracter imperativ, de ordine publică, în considerarea calităţii petentei de la data formulării plângerii contravenţionale, aceea de magistrat în cadrul Tribunalului Prahova.

Conchizând, instanţa a apreciat că în mod corect a fost sesizată Judecătoria Braşov cu soluţionarea plângerii petentei, aceasta fiind o instanţă de acelaşi grad, din punct de vedere al competenţei materiale, aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea petenta.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă, în baza art. 135 din C. proc. civ. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia, suspendându-se, din oficiu, orice altă procedură până la pronunţarea regulatorului de competenţă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

În ceea ce priveşte cadrul procesual se constată că prin plângerea înregistrată la data de 7 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Braşov sub dosar nr. x/2020, petenta A. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x încheiat la data de 14.01.2020 de către intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei prin procesul-verbal de contravenţie contestat fiind săvârşită pe DN1 la km 69+950, pe raza localităţii Păuleşti, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Ploieşti.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe se referă la stabilirea competenţei teritoriale, în raport de calitatea petentei.

Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., care instituie un caz de excepţie de la prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, în considerarea calităţii petentei.

În speţă, Judecătoria Braşov a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, în sensul soluţionării plângerii contravenţionale de către instanţa în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, întemeindu-şi soluţia pe actele existente la dosar la momentul invocării excepţiei necompetenţei teritoriale, de unde nu rezulta calitatea petentei de magistrat, singura referire la competenţa facultativă în considerarea calităţii acesteia fiind indicarea art. 127 C. proc. civ. în finalul plângerii contravenţionale.

Ulterior, în cadrul dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploieşti, petenta a precizat că are calitatea de judecător la Tribunalul Prahova, depunând în dovedire copia legitimaţiei de serviciu, faţă de această precizare instanţa reţinând aplicabilitatea prevederilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., text care reglementează un caz de excepţie de la competenţa stabilită prin art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Competenţa facultativă instituită prin art. 127 alin. (1) C. proc. civ. se aseamănă cu instituţia strămutării cauzei pentru bănuială legitimă, ambele instituţii având un element comun, şi anume existenţa unei îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorilor, intenţia legiuitorului la edictarea normei fiind aceea de a proteja interesele părţilor implicate în proces, astfel încât asupra actului de justiţie să nu planeze suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorului chemat să cerceteze cauza.

Cum textul de lege anterior citat reglementează un caz de excepţie de la competenţa de drept comun stabilită prin art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, având caracter imperativ, de ordine publică, în considerarea calităţii petentei de judecător în cadrul Tribunalului Prahova, instanţă superioară în grad Judecătoriei Ploieşti, Înalta Curte constată că instanţa competentă în soluţionarea prezentei cauze este Judecătoria Braşov, instanţa iniţial sesizată de către petentă.

III. Temeiul legal al regulatorului de competenţă.

Având în vedere considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2021.