Stamp-duty annulment bid inadmissible; disability exemption ruling stands
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellant's application to annul the interlocutory order of 3 March 2021, which had rejected the request for re-examination of the judicial stamp duty (100 RON) in the administrative-tax appeal; thus, the prior order rejecting the re-examination request remains in force. The appellant, a person with severe disability, sought exemption from the stamp duty under the disability-protection law (Law No. 448/2006), challenging the lower court's refusal to extend the exemption beyond contests against disability-certification decisions. The Court held that the annulment remedy under Article 503(1) of the Civil Procedure Code — available only where a party was not legally summoned and absent at the hearing — does not apply, because the re-examination request was resolved in chambers without summoning the parties under Article 39(2) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013; the appellant's substantive objections to the stamp-duty ruling could not be relitigated through this procedural avenue.
Legislator headnote
AI generatedart. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 902 lit. b) din Legea nr. 448/2006, art. 248 C. proc. civ, art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013; Stamp-duty annulment bid inadmissible; disability exemption ruling stands: The appellant, a person with severe disability, sought exemption from the stamp duty under the disability-protection law (Law No. 448/2006), challenging the lower court's refusal to extend the exemption beyond contests against disability-certification decisions. The Court held that the annulment remedy under Article 503(1) of the Civil Procedure Code — available only where a party was not legally summoned and absent at the hearing — does not apply, because the re-examination request was resolved in chambers without summoning the parties under Article 39(2) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013; the appellant's substantive objections to the stamp-duty ruling could not be relitigated through this procedural avenue.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision used to assess the admissibility of the motion for annulment; the court found the condition not fulfilled and dismissed the motion as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 mai 2021
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
La data de 26 ianuarie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost înregistrată cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 934 din data de 9 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
În vederea soluţionării cererii de recurs formulate s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant A., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, măsura dispusă fiindu-i adusă la cunoştinţă prin citaţie.
Prin cererea înregistrată la data de 12 februarie 2021, recurentul-reclamant a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în temeiul dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, susţinând că este persoană cu handicap accentuat şi beneficiază de scutire în considerarea situaţiei speciale în care se află, conform certificatului de handicap permanent nr. 9412/30.12.2014.
2. Hotărârea ce face obiectul prezentei contestaţii în anulare
Prin încheierea din data de 03 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A..
Instanţa învestită cu soluţionarea cererii de reexaminare a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap nu sunt aplicabile speţei, întrucât vizează scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a contestaţiilor formulate împotriva certificatelor prin care se atestă încadrarea sau respingerea încadrării în grad de handicap, această scutire neputând fi extinsă altor cereri de chemare în judecată.
3. Contestaţia în anulare
Împotriva încheierii din 03 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal contestatorul a formulat contestaţie în anulare.
În motivarea căii de atac, contestatorul a invocat prevederile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., considerând că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, făcând trimitere la prevederile art. 902 lit. b) din Legea nr. 448/2006, prin care consideră că legiuitorul a prevăzut că sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Comisia superioară, acestea putând fi atacate la secţiile de contencios administrativ şi fiscal în baza Legii nr. 554/2004.
Prin urmare, a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, reţinute în mod greşit de către instanţă în motivarea soluţiei de respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra căii de atac
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii prezentei contestaţii în anulare.
Prin încheierea din data de 03 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de contestatorul A., pe motiv că acestuia nu i se aplică dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevăd că sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru contestaţiile formulate împotriva certificatelor prin care se atestă încadrarea sau respingerea încadrării în grad de handicap, scutire ce nu poate fi extinsă şi altor situaţii.
Împotriva acestei încheieri contestatorul a formulat cerere de contestaţie în anulare, invocând prevederile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
În speţă, hotărârea atacată de către contestator reprezintă o încheiere a instanţei de recurs pronunţată asupra cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, prin care a fost soluţionată, în sensul respingerii, solicitarea părţii de scutire de la plata taxei judiciare de timbru stabilite în vederea soluţionării recursului promovat în cauză.
Conform dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate(…..) iar la alin. (2) se prevede: "cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă."
Înalta Curte constată că încheierea atacată prin contestaţie în anulare este definitivă. În acest sens, faţă de formularea art. 503 alin. (1) C. proc. civ., care nu face nicio distincţie cu privire la hotărârile definitive, rezultă că orice hotărâre care este definitivă potrivit dispoziţiilor legale poate forma obiectul contestaţiei în anulare, indiferent dacă a fost pronunţată în primă instanţă, în apel, în recurs sau în revizuire, fiind astfel incident cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ.
Aplicând la speţa dedusă judecăţii considerentele de ordin teoretic anterior expuse, Înalta Curte reţine că nu este incident cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ. în privinţa acesteia, întrucât, acesta vizează o ipoteză în care citarea părţii este obligatorie sau, deşi aceasta nu este obligatorie, instanţa a dispus citarea. Or, în cauză, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru se soluţionează fără citarea părţilor, în temeiul art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În plus, susţinerile contestatorului referitoare la respingerea solicitării de reexaminare a taxei judiciare de timbru în urma aplicării greşite a dispoziţiilor Legii nr. 448/2006, nu pot fi analizate din perspectiva motivului de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., întrucât acestea vizează aspecte de temeinicie a soluţiei pronunţate asupra cererii de reexaminare, prin acest demers partea tinzând să obţină rejudecarea cererii de reexaminare în vederea pronunţării unei soluţii de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.
Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că încheierea din data de 3 martie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate fi atacată printr-o cerere de contestaţie în anulare, în speţă nefiind îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 3 martie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2021.