Cassation appeal against suspension order annulled for lack of prepayment of judicial stamp fee
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) annulled the appellant's cassation appeal as un-stamped, a decision that is final and leaves the lower court's decision suspending the hearing in force. The dispute arose from an administrative action challenging the appellant's exclusion from a social dormitory, where a series of procedural rulings—including a peremptory dismissal of the initial claim, a subsequent annulment of an appeal for tardiness, and the constitution of the nullity of a revision request—culminated in the Court of Appeals issuing a decision to suspend the hearing. The appellant filed a cassation appeal against this suspension order but failed to pay the mandatory judicial stamp fee of 20 RON as required by law. Relying on Article 486(2)-(3) of the Code of Civil Procedure and Articles 1, 25, 32, and 33 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, the ICCJ found that the appeal did not meet the formal condition of prior stamping and that the appellant had not availed themselves of legal exemptions or facilities, resulting in the procedural annulment of the appeal without examining the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 513 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, articolul 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Cassation appeal against suspension order annulled for lack of prepayment of judicial stamp fee: The dispute arose from an administrative action challenging the appellant's exclusion from a social dormitory, where a series of procedural rulings—including a peremptory dismissal of the initial claim, a subsequent annulment of an appeal for tardiness, and the constitution of the nullity of a revision request—culminated in the Court of Appeals issuing a decision to suspend the hearing. The appellant filed a cassation appeal against this suspension order but failed to pay the mandatory judicial stamp fee of 20 RON as required by law. Relying on Article 486(2)-(3) of the Code of Civil Procedure and Articles 1, 25, 32, and 33 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, the ICCJ found that the appeal did not meet the formal condition of prior stamping and that the appellant had not availed themselves of legal exemptions or facilities, resulting in the procedural annulment of the appeal without examining the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, authorizing the court to annul the appeal based on a nullity.
Procedural rule establishing the requirement to stamp the appeal and the nullity sanction for non-compliance.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
Circumstanţele cauzei, cadrul procesual
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 22.12.2015, sub nr. de dosar x/2015 reclamantul A. a cerut în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ŞI ASITENŢĂ COMUNITARĂ ARAD, din cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad, anularea Hotărârii nr. 27498 din 20.11.2015 emisă de pârâtă privind excluderea reclamantului din Căminul social şi obligarea pârâtei la despăgubiri în sumă de 100.000 RON, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 907 pronunţată la data de 15 noiembrie 2018, Tribunalul Arad a constatat perimată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ŞI ASITENŢĂ COMUNITARĂ ARAD, din cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 27498 din 20.11.2015 emisă de pârâtă privind excluderea reclamantului din Căminul social şi obligarea pârâtei la despăgubiri în sumă de 100.000 RON.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul A., solicitând admiterea acestuia şi desfiinţarea hotărârii recurate, acest recurs fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr de dosar - x/2015
Prin decizia civilă nr. 277 din 05 martie 2019 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii formulării recursului, anulând, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul recurent A. în contradictoriu cu pârâtul intimat Direcţia de Asistenţă Socială Arad (fostă Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad), împotriva sentinţei civile nr. 907/15.11.2018 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2015, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii - Decizia nr. 277/05 martie 2019 reclamantul a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe -Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. de dosar x/2019, soluţionată de instanţă prin decizia civilă nr. 256 din data de 11.03.2020, în sensul constatării, ca fiind perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 277/05.03.2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata Direcţia de Asistenţă Socială Arad (fostă Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad), fără cheltuieli de judecată.
Şi împotriva acestei decizii - Decizia nr. 256/11.03.2020 - reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2020, soluţionată de instanţă prin Decizia nr. 690 din data de 08 septembrie 2020, în sensul:
"În baza art. 513 alin. (1) C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), raportat la art. 486 alin. (1) lit. e) şi la art. 486 alin. (3) C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), coroborat cu art. 196 alin. (1) şi 148 alin. (1) C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), constată nulă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 11.03.2020 în dosar nr. x/2019."
Această decizie - Decizia nr. 690/08.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal- a fost atacată de reclamantul - revizuient A. cu o nouă cerere de revizuire, înregistrată la data de 25.09.2020 pe rolul aceleiaşi instanţe sub nr. x/2020.
Hotărârea ce face obiectul recursului dedus judecăţii
Prin încheierea de şedinţă pronunţată în data de 05 noiembrie 2020, în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele: "În baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendă judecarea cauzei.
Stabileşte termen pentru verificarea măsurii suspendării la data de 05.05.2021.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 05.11.202020."
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri - Încheierea din 05 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal - a declarat recurs revizuientul A., fără a încadra criticile sale în unul sau mai multe din cazurile de casare prevăzute la articolul 488 alin. (1) C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză
Intimata Direcţia de Asistenţă Socială Arad a formulat întâmpinare la recursul promovat de recurentul - revizuient A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Procedura de soluţionare a recursului
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia din data de 16.12.2020 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 18 mai 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.
În cauză, având în vedere că recursul vizează o încheiere de suspendare a judecăţii, sunt incidente dispoziţiile art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora " 1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
b) încheierea de suspendare a judecării cauzei".
Potrivit art. 1 şi art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, iar potrivit art. 33 alin. (1) din aceeaşi Ordonanţă, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii", iar potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol este prevăzută sub sancţiunea nulităţii: "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile".
Cum recurentul- revizuient A. nu a timbrat anticipat recursul, acestuia i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a timbra cererea de recurs cu suma de 20 Ron, sub sancţiunea anulării, iniţial doar la domiciliul din Arad, str. x, ap,19, judeţ Arad, Adresa emisă de instanţă fiind depusă la cutia poştală a părţii la data de 21.12.2020 (fila x), apoi şi la adresa aleasă pentru comunicarea corespondenţei, din Arad, str. x bloc 61, judeţ Arad, dar şi la domiciliul str. x, ap,19, judeţ Arad, citaţiile emise pentru termenul de judecată de faţă fiind, de asemenea, depuse la cutia poştală a părţii la data de 13.04.2021 (dosar), obligaţie căreia nu s-a conformat.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă de către recurent o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Astfel, constatând că, în speţă, recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul- revizuient a fost legal citat pentru termenul de astăzi cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 RON, conform art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, însă acesta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare, deopotrivă, reţinând că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul ca netimbrat, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 5 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 5 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2021.