EU fund reimbursement: Finality of administrative corrections via res judicata bars judicial review of execution measures

Şedinţa publică din data de 18 mai 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgovişte, a chemat în judecată Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea, în tot, a actului administrativ Informare privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x cu privire la pct. 1 şi a actului administrativ Nota de neconformitate nr. x/03.04.2015, şi pe cale de consecinţă:

1. anularea reducerii procentuale de 100% aplicată din valoarea contractului de servicii nr. x/14.02.2011 încheiat de UAT Municipiul Târgovişte cu S.C. A. S.R.L. (fosta S.C. B. SRL) ca nefondată şi neîntemeiată;

2.anularea, în tot, a actului administrativ Informare privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x cu privire la pct. 2 si 3 şi a actului administrativ Nota de neconformitate nr. x/03.04.2015, şi pe cale de consecinţă anularea reducerii procentuale de 5% aplicată din valoarea contractului de lucrări nr. x/30.07.2013 încheiat de UAT Municipiul Târgovişte cu Asocierea S.C. C. S.A. şi S.C. D. S.A., în principal şi în subsidiar prin aplicarea autorităţii de lucru judecat în temeiul sentinţei civile nr. 39/17.02.2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014

3.anularea în tot a actului administrativ Decizia nr. 321/02.11.2015, comunicată cu adresa înregistrată la M.D.R.A.P. cu nr. x/03.11.2015 şi la UAT Municipiul Târgovişte cu nr. x/06.11.2015, prin care Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor P.O.R. din cadrul M.D.R.A.P. a respins contestaţia UAT Municipiul Târgovişte "în baza aplicării principiului autorităţii de lucru judecat', ca nefondată şi neîntemeiată

Prin sentinţa nr. 172 pronunţată în data de 12 octombrie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, în contradictoriu cu pârâta MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE (MDRAP), anulează decizia nr. 321 din data de 02.11.2015 de soluţionarea a contestaţiei .

Totodată, a obligat pârâta la soluţionarea pe fond a contestaţiei.

Împotriva sentinţei nr. 172 din data de 12 octombrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs ambele părţi.

Prin recursul său recurenta -reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, pe cale de consecinţă, trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar în subsidiar, admiterea acţiunii introductive şi anularea actelor administrative individuale atacate.

La rândul său, recurentul -pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, actualmente Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, încadrând criticile sale în cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, considerând că hotărârea recurată este nelegală şi netemeinică, în parte, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Ambele părţi au formulat întâmpinări.

În cadrul întâmpinării sale, recurenta - reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE a solicitat respingerea recursului promovat de pârât, ca neîntemeiat.

A susţinut în esenţă recurenta -reclamantă că, în mod just instanţa de judecată a reţinut că autoritatea de lucru judecat, prevăzută de dispoziţiile art. 430 şi următoarele C. proc. civ. vizează doar hotărârile judecătoreşti, iar nu şi deciziile emise de către autorităţile publice cu activitate administrativ-jurisdicţională.

Prin urmare, consideră că, în mod corect s-a reţinut prin sentinţa atacată faptul că, invocarea autorităţii de lucru judecat prin Decizia nr. 321/02.11.2015 este neîntemeiată, Serviciul de Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene din cadrul MDRAP nefiind o instanţă judecătoprească ce dezleagă o chestiune litigioasă soluţionată anterior.

La rândul său, recurentul -pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, actualmente Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a invocat prin întâmpinare nulitatea recursului promovat de reclamantă, faţă de dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., susţinând că motivele invocate de aceasta nu se pot încadra în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fondul recursului promovat de reclamantă, solicită respingerea acestuia şi admiterea recursului promovat de pârât, casarea în parte a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul cererii de recurs.

Doar recurenta - reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de recurentul -pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, actualmente Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, combătând apărările acestuia, atât cu privire la excepţia nulităţii recursului, invocată de acesta cât şi susţinerile pe fondul recursului.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţie s-a fixat primul termen pentru judecata celor două recursuri la data de 18 mai 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate şi de apărările din cuprinsul întâmpinărilor, Înalta Curte constată ca fiind întemeiat recursul promovat de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) şi nefondat recursul promovat de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, în considerarea următoarelor argumente:

Recursul declarat de recurenta-reclamantă UAT Târgovişte este formulat pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea în parte a sentinţei atacate prin care a fost admisă în parte acţiunea reclamantei.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă faptul că hotărârea recurată cuprinde o motivare contradictorie în ceea ce priveşte soluţionarea capătului de cerere având ca obiect cererea de plată nr. x şi Nota de neconformitate nr. x/3.04.2015.

Aceasta deoarece instanţa de fond se putea investi cu soluţionarea lor şi implicit cu verificarea legalităţii chiar dacă autoritatea emitentă nu a soluţionat pe fond contestaţia reclamantei.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material incidente în ceea ce priveşte analiza legalităţii actelor contestate.

Se arată faptul că prima instanţă trebuia să analizeze pe fond legalitatea notei de neconformitate nr. x/3.04.2015 şi legalitatea aplicării corecţiei de 5%.

Această analiză trebuia efectuată avându-se în vedere cauzele soluţionate anterior şi efectele Deciziei nr. 2327/4.06.2018 pronunţată de ÎCCJ-SCAF.

Se solicită admiterea recursului casarea în parte a sentinţei atacate în sensul admiterii în tot a acţiunii astfel cum a fopst formulată.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă se întemeiază pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 430 şi următoarele C. proc. civ. în ceea ce priveşte soluţionarea Cererii de rambursare nr. x şi a reducerilor procentuale stabilite prin aceasta.

Se arată faptul că prima instanţă a anulat în mod nelegal Decizia nr. 312/3. XI.2015 prin care contestaţia administrativă a reclamantei a fost respinsă pe principiul autorităţii de lucru judecat şi a obligat autoritatea să soluţioneze pe fond contestaţia formulată.

Aceasta deoarece prin Decizia nr. 321/2. XI.2015 s-a constatat că autoritatea s-a pronunţat anterior asupra aceloraşi reduceri procentuale aplicate contractelor afectate de neregulă nr. x/14.02.2011 şi nr. x/30.07.2013 şi care au fost respinse prin Decizia nr. 259/11.09.2015 respectiv Decizia nr. 44/17.02.2015, decizii definitive în sistemul căilor administrative de atac.

Fiind invocate de reclamantă aceleaşi argumente de nelegalitate care priveau informările anterioare din 5.05.2014 - Cererea de rambursare nr. x şi nr. y din 13.07.2015 - Cererea de rambursare nr. x, autoritatea nu se putea investi cu soluţionarea administrativă, pe aceleaşi argumente având ca obiect reduceri procentuale de 100% din valoarea contractului de sarcinii şi asistenţă tehnică nr. 3852/14.02.2011.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

La dosar reclamanta a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-pârât a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepţia nulităţii recursului reclamantei şi pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Motivat în şedinţa publică din 18.05.2021, Curtea a respins excepţia nulităţii recursului reclamantei.

Analizând recursurile declarate, Curtea apreciază pentru următoarele considerente ca fondat recursul declarat de recurentul-pârât şi ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă.

În parte, în raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. considerentele Curţii sunt comune ambelor recursuri în sensul că sentinţa atacată este, în parte, în ceea ce priveşte soluţia de admitere în parte a acţiunii dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii.

În ceea ce priveşte soluţia pretinsă de recurenta-reclamantă prin recurs de pronunţare de către instanţă aceasta nu poate fi reţinută, în cauză recursul declarat fiind nefondat, pe ambele motive de casare invocate.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. invocat de recurenta-reclamantă nu este fondat în cauză sentinţa atacată fiind motivată în fapt şi în drept, în raport de dispoziţiile art. 425 lit. b) C. proc. civ. pe soluţia dispusă de instanţa de admitere în parte a acţiunii.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. acesta este apreciat ca nefondat, dar coroborat cu recursul declarat de recurentul-pârât care este apreciat de Curte ca fondat, în cauză soluţia recurată fiind dată cu aplicarea greşită a legii în ceea ce priveşte aprecierea legalităţii Deciziei nr. 321 din 2. XI.2015 supusă controlului de legalitate în prezenta cauză.

În opinia Curţii prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 430 C. proc. civ. în ceea ce priveşte incidenţa principiului autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte analiza informării privind situaţia cheltuielilor de plată aprobată în Cererea de plată nr. x respectiv pct. 1 şi 2 astfel cum au fost identificate în cuprinsul Deciziei nr. 321/2. XI.2015.

Curtea având în vedere soluţiile rămase definitive în dosarele anterioare emiterii acestuia, apreciate în sensul că Decizia nr. 321/2. XI.2015 este legală sub ambele puncte, în cauză neputându-se reţine o nepronunţare a autorităţii administrative pe fondul contestaţiei formulate având ca obiect reducerea de 100% aferentă contractului de servicii de asistenţă tehnică nr. x din 14.02.2011 şi respectiv reducerea de 5% aferentă contractului de lucrări nr. x/30.07.2015 încheiat între reclamantă şi Asociaţia S.C. C. S.A. şi S.C. D. S.R.L..

Curtea, pe recursul declarat de autoritatea pârâtă îl apreciază ca fondat în cauză Decizia nr. 321/2. XI.2015 fiind legală în ceea ce priveşte soluţionarea Cererii de plată nr. x pe ambele pct. 2 şi 3 pe reducerile procentuale contestate de 100% şi respectiv 5%.

Curtea apreciază că în mod corect contestaţia administrativă a reclamantei-recurente a fost respinsă, principiul autorităţii de lucru judecat nu a fost opus ca o veritabilă excepţie în raport de dispoziţiile art. 430 C. proc. civ.

Acest principiu a fost invocat generic şi el a privit doar imposibilitatea legală a autorităţii de a mai examina "pe fond" contestaţia reclamantei care avea ca obiect cereri soluţionate definitiv anterior de către autoritate sau asupra cărora s-a pronunţat definitiv instanţa de contencios competentă.

Astfel, în ceea ce priveşte pct. 1 reducerea procentuală de 100% din valoarea contractului de servicii de asistenţă tehnică nr. 3852/14.02.2011 în mod corect contestaţia nu a mai fost soluţionată cu referire la cererea de plată nr. x Aceasta deoarece motivele invocate cu privire la această reducere au fost verificate cu ocazia soluţionării cererii de plată nr. x contestaţie epuizată în faza contestaţiei administrative prin emiterea Deciziei nr. 259/11.09.2015.

Prin Decizia nr. 259/11.09.2015 comunicată beneficiarului prin adresa nr. x/14.09.2015 pentru care beneficiarul confirmă primirea în data de 16.09.2015, Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene din cadrul MDRAP a respins contestaţia formulată de către UAT Municipiul Târgovişte.

Conform prevederilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, Decizia nr. 259/11.09.2015 este definitivă în sistemul căilor administrative de atac şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Prin Informarea nr. x/23.09.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x emisă de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a menţinut reducerea procentuală de 100% din valoarea contractului de servicii de asistenţă tehnică nr. x/14.02.2011 încheiat între UAT Municipiul Tărgovişte şi S.C. B. S.R.L. (în prezent S.C. A. SRL).

Se menţionează faptul ca, la cererea de plată nr. x, nu s-a mai procedat la verificarea procedurii de achiziţie a contractului de servicii de asistenţă tehnică nr. x/14.02.2011 încheiat între UAT Municipiul Targovişte şi S.C. B. S.R.L. (în prezent S.C. A. SRL) ci se menţine măsura aplicării reducerii procentuale de 100% stabilită Prin Nota de neconformitate nr. x/03.04.2015, refăcută conform deciziei MDRAP nr. 44/17.02.2015.

Abaterea a fost identificată şi sancţionată o singură dată, reducerea aplicată cererilor de rambursare ulterioare reprezentând doar executarea/recuperarea sumelor aferente sancţiunii în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data întocmirii actului administrativ respectiv, corespunzător solicitării de plata a cheltuielilor întocmită de beneficiar.

Reţinerea de 100% din valoarea facturilor emise de S.C. B. S.R.L. (în prezent S.C. A. SRL) care se regăseşte în Informarea nr. x/23.09.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x emisă de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, reprezintă doar masuri de executare a reducerii aplicate anterior, stabilite prin Informarea nr. x/13.07.2015 privind situaţia -cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. 10.

Întrucât informarea nr. x/23.09.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plata nr. x, reprezintă act de executare, împotriva acesteia se poate formula contestaţie numai cu privire la măsurile de executare: sume, respectiv calculul reducerii procentuale. Din considerentele contestaţiei nr. x/23.09.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x emisa de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, rezultă că UAT Municipiul Targovişte invocă aceleaşi motive de fapt şi de drept formulate şi împotriva Informării nr. y/13.07.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x, emise de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP.

În ceea ce priveşte pct. 2 din Informarea C. pen. 11 nr. x/23.09.2015 privind reducerea procentuală de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/30.07.2015, Curtea apreciază că în mod legal a fost invocat principiul autorităţii de lucru judecat ca temei al soluţionării din nou a contestaţiei administrative formulate de reclamantă având în vedere Decizia nr. 221/11.07.2014 şi Decizia nr. 44 din 17.02.2015.

Prin Decizia nr. 44/17.02.2015, Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene din cadrul MDRAP s-a pronunţat asupra contestaţiei nr. x/12.11.2015 formulate de UAT Municipiul Târgovişte împotriva Notei de neconformitate nr. x/14.10.2014 ataşată actului administrativ Informare nr. x/13.10.2014 privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de plată nr. x emisă de Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, în sensul refacerii Notei de neconformitate prin aplicarea corecţiei financiare conform temeiului legal în vigoare la data emiterii actului intern.

Prin informarea nr. x/23.09.2015 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x emisă de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene menţine măsura aplicării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/30.07.2013 încheiat între UAT Municipiul Târgovişte şi Asocierea S.C. C. S.A. şi S.C. D. S.A., în urma verificării Cererii de rambursare nr. x

Întrucât MDRAP, prin Decizia nr. . 44/17.02.2015 (care are în vedere Decizia nr. 221/11.07.2014) şi-a exprimat deja punctul de vedere cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurilor dispune prin Informarea privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x şi prin Nota de neconformitate nr. x/14.10.2014 ataşată informării, emise de către Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP, acesta nu poate reveni, revoca sau anula un act administrativ soluţionat definitiv din punct de vedere al cailor administrative de atac şi care a intrat în circuitul civil.

Aplicarea principiului autorităţii de lucru judecat cu privire la reducerea procentuală de 5% din valoarea contractului de lucrări x/30.07.2013 este întărită de faptul că în ceea ce priveşte acest obiect în cauză există hotărâri definitive pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - sentinţa nr. 39/17.02.2015 şi Decizia ÎCCJ 2327/4.06.2018 prin care a fost analizată legalitatea Deciziei nr. 221/11.07.2014 emisă de autoritatea pârâtă în soluţionarea contestaţiei reclamantei având ca obiect informarea privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x şi a notei de neconformitate nr. x/28.04.2014.

Obiectul cererii de rambursare priveşte aceeaşi reducere procentuală de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/30.07.2013 asupra căruia s-a dispus definitiv - administrativ prin Decizia nr. 221/11.07.2014.

Iar această decizie administrativă nr. 221/11.07.2014 a fost modificată fiind anulată în parte conform sentinţei civile nr. 39/17.02.2015 a Curţii de Apel Ploieşti definitivă prin Decizia nr. 2327/4.06.2018.

În consecinţă recurentul-pârât nu se putea investi cu soluţionarea administrativă a verificării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări x/30.07.2015, Decizia nr. 321/2. XI.2015 fiind legală şi sub acest aspect.

În raport de cele contestate cu privire la legalitatea Deciziei nr. 321/2. XI.2015 în sensul că soluţiile administrative dispuse cu privire la Informarea pe cererea de plată nr. x - pct. 2 şi 3, Curtea apreciază că este nefondat recursul reclamantei care vizează pretinsa posibilitate a instanţei de a soluţiona direct aspectele de nelegalitate privind Cererea de plată nr. 11.

În condiţiile în care autoritatea a soluţionat anterior pretenţiile reclamantei nefiind Cererea de plată nr. x prin Decizia nr. 259/11.09.2015 privind reducerea de 100% - contractul de servici nr. x/14.02.2011 şi respectiv prin Decizia nr. 221/11.07.2015 privind reducerea de 5% din valoarea contractului de lucrări x/30.07.2015, nefiind posibilă reducerea soluţionării administrative cu atât mai mult instanţa de judecată nu se putea investi cu "fondul" pretenţiilor reclamantei.

Aceasta deoarece s-ar încălca efectele unor decizii administrative definitive, respectiv Decizia nr. 259/11.09.2015 privind reducerea de 100% şi respectiv Decizia nr. 221/11.07.2014 privind reducerea de 5% modificată prin sentinţa nr. 39/2015 definitivă conform Deciziei nr. 2327/4.06.2018.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurentul-pârât şi va casa sentinţa atacată ca nelegală, în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

În baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rejudecând va respinge acţiunea reclamantei ca nefondată, Decizia nr. 321 din 2. XI.2015 fiind legală în ceea ce priveşte soluţionarea Informării privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de plată nr. x cu privire la ambele puncte corelativ 2 şi 3.

Pentru aceleaşi considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgovişte în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. în sensul solicitat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul - pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) împotriva sentinţei nr. 172 din 12 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea, ca nefondată.

Respinge recursul formulat de recurenta - reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgovişte împotriva sentinţei nr. 172 din 12 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2021.