Negative conflict of jurisdiction over mixed civil and administrative claims involving forestry administrative acts and property titles

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin sentinţa civilă nr. 1963/265/2019, pronunţată în dosarul civil cu nr. x/2019, al Judecătoriei Năsăud, instanţa a disjuns capetele de cerere deduse judecăţii, formulate de reclamantul A. prin înscrisul înregistrat la dosar în 16.09.2019, respectiv: să se constate că Avizul Comisiei Tehnice de avizare pentru silvicultură nr. 75/25.04.2013 a fost emis ilegal şi să se constate că Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1436/12.07.2016 este emis ilegal pentru amenajamentul silvic al fondului forestier proprietatea publică a comunei Rebrişoara şi aviz CTAS nr. 76/25.04.2013, dispunând constituirea unui nou dosar, pe rolul aceluiaşi complet de judecată, în procedura obişnuită de drept comun, având ca obiect anulare acte.

La data de 05.12.2019, reclamantul A. a formulat o cerere de completare a acţiunii civile, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, Comisia Locală Rebrişoara pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Primăria Rebrişoara prin Primar, Ocolul Silvic Valea Vinului Năsăud din cadrul Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud al RNP ROMSILVA prin Direcţia Juridică, Instituţia Prefectului Bistriţa Năsăud prin Compartimentul Urmărire Aplicării Actelor cu Caracter Reparatoriu prin Direcţia Juridică, Direcţia Control Silvic şi Genetic prin Serviciul Control Regim Silvic şi Genetic din cadrul Ministerul Apelor şi Pădurilor reprezentat de Direcţia Juridică, Guvernul României prin Primul-Ministru reprezentat de Direcţia Juridică, Fosta Parohia Greco Catolică Rebrişoara prin Paroh B., Arhivele Naţionale ale României prin Direcţia Judeţeană Dr. C. reprezentat de Direcţia Juridică, pe moştenitorii strănepoţii ai Def.

Paroh Gerco Catolic Rebrişoara B. în calitate de pârâţii, D., D., E., F. n. F., G., Garda Forestieră Cluj prin Inspector şef. ing. H. din cadrul Ministerul Apelor şi Pădurilor reprezentat de Direcţia Juridică, şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa Năsăud ANCPI prin Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Năsăud reprezentat de Direcţia Juridică, prin care a solicitat să se constate că reclamantul A. şi cu pârâţii de la nr. 12, 13 sunt fraţi ai Def. I. fiind strănepoată al Paroh Greco Catolic Rebrişoara B.

şi pârâţii 10; 11 fiind Strănepoţii al Paroh Greco Catolic Rebrişoara B., să se constate că pârâţii de nr. 1-9, 14, 15, nu au respectat Hotărârea Guvernul României nr. 890/2005 din actul normativ şi prin care a solicitat anularea actelor transmise, respectiv Titlul de proprietate nr. x/29.03.2010 privind suprafaţă de 14,60 hectare pădure fag din ridul Sub costa popii şi ridul Piciorul Porcului a Proces Verbal nr. x/06.09.2000 şi Avizul Comisiei Tehnice de avizare pentru silvicultură nr. 76/25.04.2013 şi ordinul ministrului mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1436/12.07.2016, Decizia Agenţiei pentru mediu Protecţie Mediului Bistriţa Năsăud nr. 212/27.04.2016, fiind ilegale, că prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor înregistrată sub nr. x/29.01.1998 la Comisiei Locală Rebrişoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, iar unele documente au fost distruse de către comisie.

Reclamantul a solicitat, după anularea actelor menţionate, să se dispună ca, în baza Legea nr. 389/1943 art. 31, art. 6 din Legea nr. 241/1947, Legea nr. 3 19/1944, Decretul-lege nr. 115/1938, art. 1,2,5 alin. (2) Titlul X din legea nr. 247/2005, art. 44-46 din Decretul Lege nr. 115/1938; iar baza art. 17 din Constituţia României din anul 1866 averile proprietate privată nu pot fi confiscate, dar atunci sunt proprietari după cei doi def. Paroh Gerco Catolic Rebrişoara B. decedat 1841 şi J. să dispună în cote egale la cei 3 fraţi suprafaţă de 14,60 hectare pădure fag din ridul Sub coasta popii la reclamantul A.

şi pârâţii fraţi împărţită în trei cote egale 12, 13, iar pârâţii 10, 11, 12, 13 conform adeverinţei emise de primărie a comisiei locale de proprietate privată asupra terenurilor nr. 84/29.01.1998, suprafaţă de 6,5 ha în cotă de 2,16 hectare fiecare la I., D. şi E. 4.32 hectare în ridul Sub costa popii şi 2,16 la D. în ridul Piciorul Porcului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Năsăud

Prin sentinţa civilă nr. 40/2021 din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Năsăud s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în speţă competenţa aparţine Curţii de Apel Cluj, având în vedere că se solicită anularea unor acte administrative emise de autorităţile publice centrale. În conformitate cu art. 99 din C. proc. civ., în ipoteza în care există mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun sau având aceeaşi cauză ori aflate în strânsă legătură, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie ce atrage competenţa unei instanţe mai înalte în grad.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Cluj

Prin sentinţa civilă nr. 78/2021 din 11 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Năsăud.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că Judecătoria Năsăud nu a reţinut cu exactitate obiectul acţiunii deduse judecăţii şi că reclamanţii au solicitat şi anularea titlului de proprietate nr. x/29.03.2010 prin care s-a reconstituit în favoarea comunei Rebrişoara dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 370,6 ha teren cu vegetaţie forestieră. Totodată, judecătoria a declinat cauza fără să observe regulile procedurale de determinare a competenţei, inclusiv cu privire la stabilirea în mod corect a obiectului procesului.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Năsăud, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte reţine că, prin sentinţa civilă nr. 1963/2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Năsăud, s-a dispus disjungerea capetelor de cerere deduse judecăţii de reclamantul A. prin înscrisul înregistrat la dosar în 16.09.2019 şi anume:

- să se constate că Avizul Comisiei Tehnice de avizare pentru silvicultură nr. 75/25.04.2013 a fost emis ilegal;

- să se constate că Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1436/12.07.2016 este emis ilegal pentru amenajamentul silvic al fondului forestier proprietatea publică a comunei Rebrişoara şi aviz CTAS nr. 76/25.04.2013;

S-a dispus constituirea unui nou dosar, pe rolul aceluiaşi complet de judecată, în procedura obişnuită de drept comun, având ca obiect anulare acte, cu termen de judecată la data de 05.12.2019.

Ulterior, la 13.01.2021, Judecătoria Năsăud a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, reţinând dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004 şi art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., faţă de obiectul acţiunii, respectiv:

"să se constate că Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1436/12.07.2016 este emis ilegal pentru amenajamentul silvic al fondului forestier proprietatea publică a comunei Rebrişoara şi aviz CTAS nr. 76/25.04.2013 dispună anularea Avizului Comisiei Tehnice de avizare pentru silvicultură nr. 76/25.04.2013 şi Ordinului ministrului mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1436/12.07.2016, Decizia Agenţiei pentru mediu Protecţie Mediului Bistriţa Năsăud nr. 212/27.04.2016, fiind ilegale."

Înalta Curte constată că reclamantul, pe lângă capetele de cerere privind anularea Avizului Comisiei Tehnice de avizare pentru silvicultură nr. 76/25.04.2013 şi Ordinului Ministrului mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1436/12.07.2016 şi a Deciziei Agenţiei pentru mediu Protecţie Mediului Bistriţa Năsăud nr. 212/27.04.2016, a solicitat şi anularea titlului de proprietate nr. x/29.03.2010, aspect neluat în seamă de Judecătoria Năsăud.

Totodată, se constată că în cauză nu au fost lămurite de prima instanţă învestită aspectele privind natura capetelor de cerere formulate în cauză, aspect esenţial având în vedere dispoziţiile art. 123 din C. proc. civ.

În condiţiile în care capătul de cerere privind anularea titlului de proprietate este de competenţa judecătoriei, potrivit art. 94 pct. 4 din C. proc. civ. prin raportare la Cap. IV din Legea nr. 18/1991, prima instanţă sesizată avea posibilitatea de a dispune disjungerea acestuia şi formarea unui dosar separat, urmând să-şi decline competenţa doar în mod subsecvent în privinţa celorlalte capete de cerere, dacă era cazul, cu respectarea prevederilor art. 130 din C. proc. civ.

Totodată, prima instanţă avea obligaţia de a verifica şi incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din C. proc. civ., text de lege care priveşte ipoteza învestirii instanţei cu mai multe capete principale de cerere, aflate în competenţa de soluţionare a unor instanţe diferite.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Năsăud.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Bistriţa-Năsăud, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Rebrişoara, Primăria Comunei Rebrişoara - prin Primar, Fost Ocolul Silvic Valea Vinului Năsăud din cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud al R.N.P. Romsilva prin Direcţia Juridică, Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud prin Compartimentul Urmărire Aplicare Actelor cu Caracter Reparatoriu prin Direcţia Juridică, Direcţia Control Silvic şi Genetic prin Serviciul Control Regim Silvic şi Genetic din Cadrul Ministerul Apelor şi Pădurilor reprezentat de Direcţia Juridică, Guvernul României prin Primul-Ministru reprezentat de Direcţia Juridică, Fosta Parohie Greco-Catolică Rebrişoara prin Paroh B., Arhivele Naţionale ale României prin Direcţia Juridică Dr. C. reprezentat de Direcţia Juridică, D. - strănepot al def. Paroh Greco-catolic Io, E. - strănepot al def. Paroh Greco-catolic Io, F., G., Garda Forestieră Cluj prin Inspector Şef Ing. H. Din Cadrul Ministerului Apelor Şi Pădurilor Reprezentat de Direcţia Juridică, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud ANCPI prin Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Năsăud prin Direcţia Juridică, D. - strănepot al def. Paroh Greco-catolic Io în favoarea Judecătoriei Năsăud.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 13 mai 2021.