Motion for revision of salary rights dismissed as lacking interest following clarification of prior judgment

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată, la data de 18.05.2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. Maria, C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. şi WW. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Iaşi:

- obligarea pârâtei la modificarea în parte a Deciziei nr. 35/03.02.2017 a Curţii de Apel Iaşi prin care s-a dispus emiterea deciziilor de stabilire a drepturilor salariale individuale pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Curţii de Apel Iaşi, respectiv art. 3 raportat la art. 1 din Decizia nr. 35/03.02.2017, şi emiterea dispoziţiei de salarizare, în aplicarea Legii nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, cu începere de la data de 9 aprilie 2015, majorată cu 10% conform Legii nr. 293/2015 cu începere de la 01.12.2015.

- repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015 si O.U.G. nr. 20/2016 respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului prin emiterea unor noi decizii de salarizare, potrivit pct. 1 din prezenta cerere, a diferenţei dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare sectorială de 405 RON) şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie si la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 400 din 6 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile invocată de pârâtă în ceea ce priveşte reclamantele A. şi C. şi, pe cale de consecinţă, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de respectivele reclamante.

A admis acţiunea, astfel cum a fost completată de ceilalţi reclamanţi.

A anulat în parte Hotărârea nr. 5/14.03.2017 a Colegiului de conducere al pârâtei Curtea de Apel Iaşi.

A modificat în parte Decizia nr. 35/03.02.2017 emisă de pârâta Curtea de Apel Iaşi şi a obligat pârâta Curtea de Apel Iaşi la emiterea unei decizii de încadrare în sensul acordării faţă de reclamanţi a indemnizaţiilor de încadrare prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 09.04.2015, la care se adaugă, începând cu data de 01.12.2015, majorarea de 10 % prevăzută de Legea nr. 293/2015.

A obligat pârâta Curtea de Apel Iaşi la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit referinţei sectoriale mai sus-menţionată şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi la plata dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamantele A. Maria şi C. şi pârâta Curtea de Apel Iaşi au formulat recurs.

Recurentele-reclamante au invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate şi respingerea excepţiei inadmisibilităţii, cu consecinţa admiterii acţiunii formulate.

Pârâta Curtea de Apel Iaşi şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinţei recurate şi, pe fond, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, pentru toate capetele de cerere.

4. Hotărârea instanţei de recurs a cărei revizuire se solicită

Prin decizia nr. 3318/09.07.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017 a fost admis recursul formulat de Curtea de Apel Iaşi împotriva sentinţei nr. 400 din 6 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

A fost casată în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, a fost respinsă acţiunea reclamanţilor TT., SS., S. şi alţii, ca rămasă fără obiect.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor instanţei de fond.

A fost respins recursul formulat de A. Maria şi C. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca lipsit de interes.

5. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei nr. 3318/09.07.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017 au formulat cerere de revizuire intimaţii-reclamanţi TT. şi alţii, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020.

În motivare, s-a arătat că prin respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect, cu consecinţa respingerii în tot a acţiunii, reţinându-se doar dovedirea modificării deciziei contestate (primul capăt de cerere al acţiunii admis de instanţa de fond, astfel cum a fost formulat), fără dovedirea reparării prejudiciului (al doilea capăt de cerere al acţiunii, admis de instanţa de fond astfel cum a fost formulat), este evidentă incidenţa motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 teza finală:

"s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut…ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

În concret, au arătat revizuenţii că instanţa de recurs "s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut…ori a dat mai mult decât s-a cerut", constatând ca rămasă fără obiect şi cererea de reparare a prejudiciului.

II. Cu privire la cererea de revizuire

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Examinând cu prioritate excepţia lipsei de interes a cererii de revizuire deduse judecăţii în prezenta cauză, conform dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, cererea de revizuire fiind lipsită de interes, raportat la considerentele ce urmează:

Pentru termenul de judecată din 13 mai 2021, revizuenţii au depus la dosarul cauzei o cerere prin care au solicitat să se ia act de faptul că a rămas fără obiect cererea de revizuire, având în vedere modul de soluţionare a cererii de lămurire a dispozitivului deciziei împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire.

Într-adevăr, Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă din 15 octombrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017 s-a reţinut că, prin cererea formulată, intimata-reclamantă TT. a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei instanţei de recurs cu privire la capetele de cerere care au rămas fără obiect.

S-a apreciat că este întemeiată cererea formulată de intimata-reclamantă, din dispozitivul deciziei nereieşind, cu claritate, care dintre petitele acţiunii au rămas fără obiect.

Astfel, prin considerentele hotărârii, s-a reţinut că instanţa de recurs a avut în vedere faptul că, în cursul soluţionării cauzei, recurenta-pârâtă Curtea de Apel Iaşi a răspuns pretenţiilor reclamanţilor şi a procedat la emiterea deciziilor de salarizare, prin care personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul Curţii de Apel Iaşi i s-au acordat drepturi salariale mai mari decât cele solicitate prin cererea dedusă judecăţii.

Înalta Curte a reţinut că acest petit al acţiunii, vizând emiterea deciziilor de salarizare, s-a constatat a fi rămas fără obiect, fiind menţinută soluţia instanţei de fond privind repararea prejudiciului cauzat de neplata la scadenţă a diferenţelor salariale.

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că revizuenţii nu justifică un interes legitim, născut şi actual pentru formularea cererii de revizuire, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) raportat la art. 33 din C. proc. civ. pentru exercitarea acţiunii civile.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Prin urmare, pentru considerentele anterior relevate şi în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 509 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de H., I., J., K., L., M., D., E., F., G., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT. şi ceilalţi Intimaţi-Reclamanţi, UU., VV., WW. împotriva deciziei nr. 3318/09 iulie 2020 în dosarul x/2017 pronunţate de Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de H., I., J., K., L., M., D., E., F., G., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT. şi ceilalţi Intimaţi-Reclamanţi, UU., VV., WW. împotriva deciziei nr. 3318/09 iulie 2020 în dosarul x/2017 pronunţate de Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 13 mai 2021.