Defect in notification via email to statutory respondent invalidates urgent injunction ordering provision of pharmaceuticals

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin ordonanţa preşedinţială ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la asigurarea pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului OLAPARIB (denumire comercială LYNPARZA), până la soluţionarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III a contencios administrativ şi fiscal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 55/2021din 25 februarie 2021pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia A III-A contencios administrativ şi fiscal au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii, prin întâmpinare.

A fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

Au fost obligaţi pârâţii să asigure reclamantei medicamentul OLAPARIB (denumire comercială LYNPARZA) pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Cluj.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

3.1 Ministerul Sănătăţii a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit că Ministerul Sănătăţii, în raport de obiectul concret al cererii de chemare în judecată, are calitate procesuală pasivă.

Totodată, a menţionat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit în ceea ce priveşte admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale prevăzute de art. 997 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv în ceea ce priveşte existenţa condiţiei aparenţei de drept.

3.2 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate în ceea ce priveşte obligarea ANMDM să asigure, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), medicamentul LYNPARZA, până la soluţionarea dosarului nr. x/2021

În motivarea recursului, a arătat că ANMDM nu are atribuţii în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat şi nu are calitate procesuală în cauza pendinte, astfel că a solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale pasive, admiterea excepţiei, respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cu privire la ANMDM.

A susţinut, totodată, că obligarea ANMDM la asigurarea tratamentului cu medicamentul LYNPARZA pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% pentru indicaţia adenocarcinom mucinos de colon de sigmoid nu este admisibilă atâta timp cât autoritatea nu a fost solicitată şi nu a refuzat nejustificat evaluarea medicamentului din punctul de vedere al tehnologiilor medicale, în condiţiile în care acest medicament nu are prevăzută indicaţia terapeutică în protocolul cuprins în OMS nr. 1301/500/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru afecţiunea de care suferă reclamanta şi, mai mult decât atât, extinderea indicaţiei nu a fost solicitată de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului în litigiu, conform dispoziţiilor legale.

3.2 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi, în principal, să se constate nulitatea sentinţei recurate şi să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţa de fond, iar în subsidiar, rejudecând cauza pe fond, să se dispună respingerea ordonanţei ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 153 din C. proc. civ., întrucât CNAS nu a fost legal citată la termenul din 25.02.2021, termen la care a rămas în pronunţare cererea de ordonanţă preşedinţială, neavând astfel posibilitatea de a formula apărări, de a propune probe şi de a prezenta susţinerile în scris şi oral.

În ceea ce priveşte fondul cererii, a apreciat recurenta că în mod eronat instanţa de fond a apreciat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, respectiv urgenţa, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului şi aparenţa de drept.

4. Apărările intimaţilor

Intimaţii nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte apreciază că este fondat.

Recurenta-pârâtă a invocat faptul că nu a fost legal citată pentru termenul din 25 februarie 2021, termen la care instanţa de fond a rămas în pronunţare, şi că nu a avut posibilitatea de a formula apărări în dosar, de a propune probe şi de a-şi prezenta susţinerile în scris şi oral.

Potrivit art. 153 din C. proc. civ.:

"(1) Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

(2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit art. 154 din C. proc. civ.:

"(1) Comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul.

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163.

(6) Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoţită de semnătura electronică extinsă a instanţei care va înlocui ştampila instanţei şi semnătura grefierului de şedinţă din menţiunile obligatorii ale citaţiei. Fiecare instanţă va avea o singură semnătură electronică extinsă pentru citaţii şi acte de procedură.

(61) Citaţiile şi celelalte acte de procedură menţionate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

(7) Instanţa va verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, va lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru înfăţişarea la termen."

Potrivit art. 999 din C. proc. civ., "(1) În vederea judecării cererii, părţile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere şi de pe actele care o însoţesc. Întâmpinarea nu este obligatorie."

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a stabilit prin rezoluţie primul termen de judecată la 25 februarie 2021, ora 12:00, cu citarea părţilor .

Citarea părţilor s-a efectuat prin intermediul email-ului, fiind depusă la dosar fond copia imprimată a email-ului trimis pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar la fila x fiind ataşat un înscris conţinând următorul mesaj:

"delivery to these recipients or distribution list is complete, but delivery notification was not sent by the destination".

Aplicând dispoziţiile menţionate anterior la speţa de faţă, se constată că procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile pe fondul ordonanţei preşedinţiale şi la care aceasta nu a fost prezentă, având în vedere că această parte a fost citată doar prin intermediul e-mailului, în condiţiile în care a avut calitatea de pârâtă şi nu a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în acest mod fiind cauzată părţii pârâte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunţată în litigiul de faţă.

În raport cu această soluţie nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau a celorlalte critici invocate în recursurile declarate de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, acestea urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) şi 497 din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi cu aplicarea art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei civile nr. 55/2021 din 25 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei civile nr. 55/2021 din 25 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată astăzi, 13 mai 2021.