Nullity of cassation appeal for failure to state grounds of illegality instead of re-arguing merits

Şedinţa publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., în calitate de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj şi Ministerul Afacerilor Interne:

- obligarea pârâtului B., inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, să dea curs cererii formulată şi transmisă în data de 16.08.2020 prin poştă electronică;

- obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, să comunice prin angajaţii săi o sinteză a acţiunilor întreprinse pentru a i se stabili profilul psihologic, social şi profesional.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 197 din 10 decembrie 2020, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinare de pârâţi, şi a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială aşa cum a fost formulată.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a reluat, aproape integral şi în mod amplu, starea de fapt învederată şi în faţa primei instanţe, raportat la aspectele particulare ale cauzei, prezentând motivele pentru care se impunea admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, întrucât, în opinia sa, ar fi dovedit atât aparenţa dreptului, care reiese din prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, cât şi urgenţa acestei acţiuni, care rezultă din valorile ocrotite prin Constituţia României (ocrotirea familiei, sănătăţii, a dreptului la muncă), dar şi din obligaţia sa de a depune în termen documente care să dovedească întinderea prejudiciului material şi moral.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimatul-pârât B. - Inspector Şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, reiterând argumentele pentru care a apreciat că este inadmisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială.

4.2. Legal citat, intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne nu a depus întâmpinare faţă de recurs.

II. Soluţia instanţei de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi ale art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. stabileşte următoarele:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În cauză, cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, criticile formulate de reclamant neputând fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Astfel, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a preluat integral susţinerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără a se raporta la considerentele sentinţei atacate şi fără a le combate efectiv.

Prin sentinţa primei instanţe s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă, judecătorul fondului arătând că, în privinţa primului petit, calea aleasă este greşită, întrucât reclamantul are la dispoziţie pentru apărarea drepturilor sale calea dreptului comun (Legea nr. 554/2004), iar în acest cadru, demersul acestuia prejudecă fondul, aspect incompatibil cu specificul ordonanţei preşedinţiale. În raport de celălalt petit de cerere, respectiv obligarea Ministerului Afacerilor Interne să comunice reclamantului o sinteză a acţiunilor întreprinse în vederea stabilirii acestuia a unui profil psihologic, social şi profesional, judecătorul fondului a arătat că dreptul la informaţie consacrat de art. 31 alin. (2) din Constituţie poate fi valorificat la nivel infraconstituţional în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice, precum şi că reclamantul nu a prezentat niciun indiciu din care să rezulte aparenţa dreptului în favoarea sa.

În condiţiile arătate, susţinerile recurentului-reclamant nu permit analizarea sentinţei atacate din perspectiva niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancţionată cu nulitatea căii de atac.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În absenţa unor critici aduse hotărârii primei instanţe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanţa superioară neputând proceda la o reevaluare a susţinerilor în fapt şi în drept din cuprinsul cererii de ordonanţă preşedinţială, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalităţii unei hotărâri judecătoreşti supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.

Întrucât, în speţă, recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor impuse de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, şi va anula recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 197 din 10 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2021.