Jurisdictional referral of procedural delay complaint back to appellate court following constitutional invalidation of sole-panel jurisdiction rule

Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2021

Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 16 martie 2021, petenta/reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2019/a1.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, petenta a susţinut, în esenţă că, la termenul fixat la data de 29.10.2020, Curtea de Apel Constanţa a judecat şi a respins, ca nefondat, recursul promovat de aceasta împotriva sentinţei civile nr. 21/14.01.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât Oraşul Hârşova prin Primar, având ca obiect anulare act administrativ, pronunţând în acest sens hotărârea nr. 889/CA/29.10.2020 în dosarul nr. x/2019, iar până la data de 11.03.2021, timp de 4 luni şi jumătate (135 zile), nu a fost comunicată această hotărâre, încălcându-se, în opinia sa, cu bună-ştiinţă dispoziţiile art. 426 alin. (5) teza I şi ale art. 427 alin. (1) C. proc. civ., producându-i o întârziere reclamantei, în beneficiul pârâtului, să-şi exercite la timp dreptul la apărare şi dreptul de a formula următoarea cale de atac.

Pentru motivele invocate, a solicitat soluţionarea cu celeritate a contestaţiei, în sensul îndeplinirii actelor de procedură ce se impun, urmând să se ia de îndată măsurile legale necesare înlăturării situaţiilor care au provocat tergiversarea judecăţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 522 din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 318/CA/2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în şedinţa din camera de consiliu din data de 18 martie 2021, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a fost declinată competenţa soluţionării cauzei având ca obiect contestaţia privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019, formulată de contestatoarea A. S.R.L., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, avându-se în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 604 din 16 iulie 2020.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 13 aprilie 2021, sub nr. x/2019/a1.

Prin Rezoluţia din data de 22 aprilie 2021 a completului învestit cu soluţionarea cauzei s-a fixat termen de judecată la data de 22 aprilie 2021, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului din perspectiva competenţei materiale de soluţionare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 604/2020, contestaţia privind tergiversarea procesului se soluţiona de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604 din 16 iulie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 22 octombrie 2020) s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

Prin această decizie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "textul criticat stabileşte competenţa de judecată a contestaţiei chiar în sarcina completului învestit cu soluţionarea cauzei principale. În acest caz, se ajunge la situaţia în care identificarea neregularităţii modului de desfăşurare a procesului şi evaluarea conduitei completului învestit cu soluţionarea cauzei principale sunt realizate de acelaşi complet. Astfel, judecătorul trebuie să identifice abaterile sale de la regularitate şi să le califice ca fiind premisa tergiversării procesului, ceea ce înseamnă că acesta devine judecătorul propriei cauze, contrar principiului nemo debet esse iudex in causa sua; or, o asemenea situaţie normativă nu poate fi acceptată din perspectiva imparţialităţii obiective, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil [a se vedea Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragraful 135]" (par. 19).

Curtea a constatat astfel că "principala problemă ridicată în cauza de faţă vizează imparţialitatea obiectivă a completului de judecată care soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului, având în vedere că aceasta este soluţionată de acelaşi complet care judecă cererea principală" (par. 23).

Din interpretarea coroborată a celor două considerente expuse, Înalta Curte constată că judecătorul constituţional a reţinut faptul că problema generată de textul de lege supus controlului de constituţionalitate vizează imparţialitatea obiectivă a completului de judecată.

Totodată, Înalta Curte reţine că sunt în vigoare şi se aplică prevederile art. 524 alin. (1)-(2) şi 4-6 din C. proc. civ., potrivit cu care:

"(1) Contestaţia se formulează în scris şi se depune la instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii. Contestaţia se poate face şi verbal în şedinţă, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de şedinţă.

(2) Contestaţia nu suspendă soluţionarea cauzei.

(4) Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, completul de judecată pronunţă o încheiere nesupusă niciunei căi de atac, prin care ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii. În acest caz, contestatorului îi va fi comunicată, pentru informare, o copie a încheierii.

(5) Când apreciază contestaţia ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare. Plângerea se depune la instanţa care a pronunţat încheierea, care o va înainta de îndată pentru soluţionare, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, plângerea se soluţionează de un alt complet al aceleiaşi secţii. Formularea plângerii nu suspendă judecata.

(6) încheierile prevăzute la alin. (4) şi (5) se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare."

De asemenea, sunt în vigoare şi se aplică prevederile art. 525 din C. proc. civ., care stabilesc procedura de soluţionare a plângerii (la instanţa ierarhic superioară celei ce pronunţă încheierea de respingere), astfel:

"(1) Instanţa va soluţiona plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. Judecata se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare.

(2) Dacă instanţa găseşte plângerea întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.

(3) În toate cazurile, instanţa care soluţionează plângerea nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a pricinii ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului".

Aşa fiind, singurul text lipsit de efecte (suspendat de drept ca urmare a declarării neconstituţionalităţii şi publicării deciziei la 22.10.2020) este cel al alin. (3) din art. 524 din C. proc. civ., conform căruia "contestaţia se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor".

Prin urmare, exclusiv aceste prevederi nu se aplică, fiind neconstituţionale, toate celelalte dispoziţii ale art. 524 alin. (1)-(2) şi 4-6, precum şi cele ale art. 525 din C. proc. civ. fiind pe deplin aplicabile contestaţiei la tergiversarea procesului. Din economia textelor de lege citate anterior, raportat la cele solicitate de petentă prin contestaţia privind tergiversarea procesului formulată în temeiul dispoziţiilor art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., respectiv pronunţarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a condus la tergiversarea procesului, în sensul comunicării de îndată a hotărârii nr. 889/2020 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa la data de 29.10.2020, Înalta Curte constată că revine curţii de apel, în primă instanţă (întrucât pe rolul acesteia este înregistrat procesul), competenţa de a soluţiona prin încheiere contestaţia (în sensul admiterii sau respingerii), doar calea de atac, adică plângerea împotriva încheierii de respingere, fiind în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară, în termenul, cu compunerea completului şi procedura prevăzute de art. 525 din C. proc. civ.

În concluzie, Înalta Curte observă că prin Decizia nr. 604/2020 a Curţii Constituţionale nu s-a înlocuit competenţa de soluţionare în primă instanţă de la instanţa învestită cu soluţionarea procesului a cărui tergiversare se pretinde către cea ierarhic superioară, neputându-se adăuga nici respectivei decizii de neconstituţionalitate, nici textelor de procedură din art. 525 alin. (1)-(2), 4-6 şi art. 525 din C. proc. civ.. Decizia Curţii Constituţionale nu impune soluţionarea contestaţiei privind tergiversarea procesului de către instanţa superioară, ci repartizarea acesteia în mod aleatoriu la un alt complet de judecată decât cel învestit cu soluţionarea cererii principale, în speţa de faţă al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează a declina competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 22 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.