Challenging Judicial Inspectorate case closure: exclusive first-instance competence of the Court of Appeal under Law 317/2004

Şedinţa publică din data de 20 aprilie 2021

Asupra cererii de chemare în judecată de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 24 noiembrie 2020 contestatorul Sindicatul Naţional Speranţa Auto a formulat contestaţie împotriva rezoluţiei din data de 11 noiembrie 2020 emisă de inspectorul şef A. în dosarul nr. C20-1463/D20-8232 şi a rezoluţiei nr. 2423/A din 10.08.2020 dispusă de inspectorul judiciar B. in dosarul nr. x/2020.

2. Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, iar in subsidiar, excepţia lipsei procedurii prevăzute de art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 din Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe fond, s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

În temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de intimat şi de instanţă în temeiul art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestatorul Sindicatul Naţional Speranţa Auto a formulat contestaţie împotriva rezoluţiei din data de 11 noiembrie 2020 emisă de inspectorul şef A. în dosarul nr. C20-1463/D20-8232 şi a rezoluţiei nr. 2423/A din 10.08.2020 dispusă de inspectorul judiciar B. in dosarul nr. x/2020.

Prin sesizarea adresată inspecţiei judiciare sub nr. 20-2671 in data de 22 iulie 2020 contestatorul şi-a exprimat nemulţumirea in raport de modalitatea de soluţionare a dosarului nr. x/2010 al Tribunalului Bihor, in care este parte.

Sesizarea a fost clasată in temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prin rezoluţia nr. 2423/A din 10.08.2020.

Sub aspectul competenţei materiale a Înaltei Curţi de a soluţiona în primă instanţă contestaţia formulată, urmează a se avea in vedere dispoziţiile art. 451 din Legea nr. 317/2004 potrivit cărora:

(1) Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.

(2) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:

a) respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;

b) admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.

(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

(5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.

(6) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.

Rezultă, potrivit dispoziţiilor mai sus redate, că secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze doar recursurile formulate împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, căreia îi aparţine competenţa de soluţionare a cauzei in fond.

Temeiul de drept al soluţiei pronunţate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi, având în vedere prevederile art. 451 din Legea nr. 317/2004, va trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Declină competenţa de soluţionarea contestaţiei formulată de Sindicatul Naţional Speranţa Auto, în contradictoriu cu intimata Inspecţia Judiciară în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 aprilie 2021.