Eligibility for Law 309/2002 survivor benefits despite military booklet omission of "labor detachment" unit designation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the insurer's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision which annulled the pension authority's refusal and ordered the recognition of survivor benefits under Law No. 309/2002 for the period March 1953 to April 1956. The dispute concerned the eligibility of a widow for social benefits based on her deceased spouse's military service; the pension authority had rejected the claim on the grounds that the official military booklet listed specific military units rather than explicitly stating "labor detachments," despite the spouse's status as an uninstructed soldier performing labor. Relying on a substantive interpretation of Law No. 309/2002, the court held that the lack of explicit mention of "labor detachments" in the paperwork did not negate the fact of performing military service in such capacities, ruling that a formal distinction based on unit hierarchy was discriminatory and that the material requirement of labor performance during the statutory period was satisfied.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility for Law 309/2002 survivor benefits despite military booklet omission of "labor detachment" unit designation: Recurenta a susținut că în mod eronat instanța a admis acțiunea, deoarece din actele depuse la dosar, nu rezultă că soțul reclamantei T.M. a satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum prevede art. 1 din Legea nr. 309/2002, ci la U.M. 01495 și U.M. 04399.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26 februarie 2004, reclamanta T.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 8946 din 8 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, deși a depus acte oficiale doveditoare, care atestă efectuarea stagiului militar, de către soțul său predecedat, în cadrul detașamentelor de muncă din subordonarea fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii, comisia sesizată i-a respins cererea, apreciind greșit că aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 208 din 1 aprilie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada martie 1953 - aprilie 1956, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Instanța a reținut că soluția respectivă se impune în raport cu mențiunile făcute în livretul militar al defunctului T.A., în sensul că în perioada martie 1953 - aprilie 1956 a efectuat stagiul militar, ca soldat neinstruit.
Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut că în mod eronat instanța a admis acțiunea, deoarece din actele depuse la dosar, nu rezultă că soțul reclamantei T.M. a satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum prevede art. 1 din Legea nr. 309/2002, ci la U.M. 01495 și U.M. 04399.
Critica este neîntemeiată.
Din copia livretului militar prezentat de reclamantă, în sprijinul cererii sale, rezultă că soțul predecedat al acesteia, T.A., a efectuat serviciul militar, combatant neinstruit, în perioada martie 1953 - decembrie 1955, la U.M. 04195 și în perioada decembrie 1955 - aprilie 1956, la U.M. 04399.
După lăsarea la vatră, el a fost inclus în categoria soldaților neinstruiți.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantei, de la acordarea drepturilor solicitate.
În caz contrar s-ar ajunge la situații inechitabile de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de admisibilitate a cererii prevăzute de art. 1, 3 și 6 din Legea nr. 309/2002, urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 146 din 18 martie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2005.