Annulment challenge nullified for failure to sign pleading after formal notice
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the annulment challenge filed by the plaintiff against a 2018 decision that had dismissed an appeal for lack of stamp duty, ruling in favor of the procedural requirements. The dispute concerned a procedural annulment challenge against a judicial decision arising from a civil, administrative, and fiscal case, specifically alleging that the lower court failed to properly address the exception of peremption during the citation procedure. The decisive legal basis for the annulment was the nullity of the initial complaint under Article 248 and Article 508 of the Code of Civil Procedure, which applies the procedural norms for the challenged judgment (the appeal); specifically, Articles 486(1)(e), 494, 470, and 196(2) mandated that the signature of the party or their representative on the pleading is a condition of validity that must be completed upon notice, and the court annulled the challenge because the plaintiff neither signed the document nor appeared in court to do so despite being notified of the requirement.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 508 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 470 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 196 alin. (2) C. proc. civ; Annulment challenge nullified for failure to sign pleading after formal notice: Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2020
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea pronunţată la data de 26 ianuarie 2018 în dosarul nr. x/2017.2, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a acordat un nou termen în vederea reluării procedurii de citare cu petenţii cu menţiunea că în cauză se va pune în discuţie excepţia perimării şi a amânat judecarea cauzei la data de 23 februarie 2018.
Împotriva încheierii menţionate a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii şi admiterea acţiunii.
2. Soluţia instanţei de recurs
Prin decizia nr. 1489 din data de 16 aprilie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea din camera de consiliu din 17 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenta A., în dosarul nr. x/2017.2, ca neîntemeiată.
3. Contestaţia în anulare formulată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1489 din data de 16 aprilie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat contestaţie în anulare A..
4. Derularea procedurii judiciare şi considerentele instanţei de recurs
Pentru termenul de judecată din 16 ianuarie 2020, contestatoarea a fost citată cu menţiunea de a complini lipsa semnăturii prezentei contestaţii în anulare.
Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că este întemeiată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 508 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia în anulare se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată".
În cauză, decizia atacată a fost pronunţată în soluţionarea unui recurs, iar, potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., norme de procedură incidente acestei căi de atac, cererea de recurs trebuie să cuprindă "semnătura părţii sau a mandatarului părţii", lipsa semnăturii fiind sancţionată cu nulitatea de dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi articol.
Totodată, art. 494 C. proc. civ. prevede că dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care reglementează această cale de atac.
Astfel, în calea de atac a apelului, potrivit art. 470 alin. (3) raportat la art. 470 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cerinţa semnăturii cererii de apel este prevăzută sub sancţiunea nulităţii, lipsa semnăturii putând fi îndeplinită în condiţiile art. 196 alin. (2) C. proc. civ.
Totodată, art. 196 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, dacă se invocă lipsa de semnătură, partea care lipseşte la acel termen, va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţată în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.
Prin urmare, legiuitorul a înţeles să impună semnarea cererilor care învestesc instanţa cu soluţionarea pe fond a cauzei sau a căilor ordinare şi extraordinare de atac, sub sancţiunea nulităţii, semnătura fiind cea care certifică că actul de învestire emană de la persoana care s-a adresat instanţei.
În speţă, pentru termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2020, contestatoarea a fost citată cu menţiunea de a semna contestaţia în anulare, sub sancţiunea anulării acesteia.
Această obligaţie a fost comunicată contestatoarei, astfel cum rezultă din conceptul de citare aflat la dosar şi din dovada de înmânare a citaţiei aflată la fila x din acelaşi dosar.
Prin urmare, având în vedere că până la acest termen de judecată contestatoarea nu a complinit lipsa semnăturii contestaţiei în anulare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a semna această cerere dedusă judecăţii, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, va anula contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 1489 din 16 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2020.