Invalidation of EU-funded project audit: failure to preserve selection transparency evidence and unreasoned dismissal of postdoctoral applicant appeal

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.10.2017, sub nr. x/2017, reclamanta Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat:

1. Anularea Titlului de creanţă - Proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/13.02.2017. privind proiectul x cu titlul "A.", emis de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale (OI -POCU MEN fost OIPOSDRU - MEN), primit în data de 21.02.2017 şi înregistrat la Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava cu numărul 2052/21.02.2017şi a actelor subsecvente:

2. Decizia nr. OI644/ES/13.04.2017 privind soluţionarea contestaţiei înregistrată la Direcţia OI POCU-MEN cu nr. x/23.03.2007, înaintată de Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, împotriva Titlului de creanţă - Proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/13.02.2017. aferent proiectului POSPRU/159/1.5/S/1324Q6 cu titlul "A.", comunicată universităţii cu adresa din 13.04.2017 la data de 20.04.2017, înregistrată cu nr. x din 21.04.2017.

3. Şi pe cale de consecinţă, exonerarea universităţii de la plata sumei constatată în mod eronat drept debit prin procesul-verbal atacat: 27887,86 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 51 din data de 27 martie 23018, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a a admis acţiunea şi a anulat Decizia nr. x/23.03.2017 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/13.02.2017.

Totodată, a exonerat reclamanta de plata sumei de 27.887,86 RON

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 51 din data de 27 martie 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la concluzia reţinută de instanţa de fond cu privire la contestaţia postdoctorandului B.y recurenta pârâtă arată că, instanţa de fond a apreciat eronat că această contestaţie a putut fi respinsă fără nici o motivare. Conform art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015 rezultă că nu se admit contestaţii pentru probele orale, fapt reţinut de instanţa de fond prin sentinţa civilă nr. 51/27.03.2018 dar în situaţia de faţă d-1 B. a reclamat imposibilitatea susţinerii în cadrul probei orale a unor elemente specifice: prezentarea candidatului, activitate ştiinţifică, alegerea temei de cercetare şi planul proiectului.

Faptul că răspunsul intimatei reclamante la Contestaţia nr. 91/03.06.2014 a constat într-o Decizie de soluţionare, neînregistrată la emitentă şi prin care nu răspunde la problemele invocate de petent, consideră că nu poate fi acoperit de art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013.

O altă critică vizează concluzia reţinută de instanţa de fond cu privire Ia lipsa de transparenţă şi a informării legate de organizarea interviului şi la nepublicarca rezultatelor selecţiei candidaţilor, recurenta pârâtă considerând că în mod nefundamentat s-a stabilit că nu se poate reproşa Partenerului I încălcarea principiului transparenţei în ceea ce priveşte întreaga procedură de selecţie a candidaţilor.

Însăşi instanţa de fond menţionează în sentinţa recurată faptul că Partenerul verificat nu a fost în măsură să prezinte la data desfăşurării activităţii de verificare printscreen-uri cu postările făcute dar consideră în mod nefundamentat că imposibilitatea prezentării acestora este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării şi data solicitării informaţiilor de către echipa de verificare.

De asemenea, în susţinerea acestui punct de vedere, este adus un argument general şi anume că este cvasi cunoscut că informaţii din această categorie nu sunt păstrate timp îndelungat pe site-ul nici unei instituţii, fără alte argumente concrete.

Contrar susţinerilor instanţei de fond, recurenta pârâtă consideră că au fost încălcate prevederile contractuale reglementate de art. 6 Drepturile şi obligaţiile beneficiarului din contract, acesta având obligativitatea păstrării tuturor documentelor, inclusiv a celor privind modul de implementare a proiectului (rezultatele/punctajele obţinute în urma selecţiei, punctajele aferente proiectului supus evaluării, punctajul interviului pentru fiecare individ în parte) alături de dovada că au fost publicate pe site-ul proiectului.

Interpretarea dată de instanţa de fond art. 6 din Contractul de finanţare în sensul că documentele la care se referă această clauză sunt documentele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanţează şi se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului şi nu la postările făcute în cursul selecţiei candidaţilor este una subiectivă care nu poate fi aplicată deoarece într-un proiect nu există numai documente prin care se angajează, lichidează, ordonanţează şi se face plata cheltuielilor ci există şi alte documente fără caracter financiar dar care sunt într-o legătură indispensabilă cu desfăşurarea activităţilor.

Nici aprecierea instanţei referitoare la desfăşurarea activităţii de verificare la un interval de timp relativ mare (aproape 3 ani) de la data acestor proceduri, şi nu la un moment cât mai apropiat de data primirii sesizărilor, situaţie care ar fi imputabilă autorităţii pârâte, nu este lipsită de critici din moment ce reclamanta avea obligaţia păstrării acestor informaţii atât pe perioada de implementare a proiectului (18 luni) dar şi în perioada de sustenabilitate a acestuia (cele 36 de luni de la finalizarea implementării), aşa cum prevede art. 2 alin. (4) din Contractul nr. x/07.04.2014.

Astfel, având în vedere situaţia de fapt existentă, îşi menţine opinia exprimată prin întâmpinarea la cererea de chemare în judecată că nu a fost respectat principiul transparenţei în ceea ce priveşte procedura de selecţie a candidaţilor, aşa cum rezultă din procesul-verbal şi din decizia de soluţionare a contestaţiei.

O ultimă critică de nelegalitate vizează analiza efectuată de instanţa de fond cu privire la problemele semnalate în cazul grilelor de punctaj, recurenta pârâtă considerând că în mod greşit aceasta a apreciat ca acoperite deficienţele, motivând că aceste discrepanţe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declaraţie pe proprie răspundere şi concluzionând ca nu poate fi pus sub semnul îndoielii corectitudinea notelor înscrise în ele.

Chiar în sentinţa recurată este reţinută existenţa unor diferenţe privind data completării fişelor de evaluare la un număr de 15 candidaţi din totalul de 55 dar se consideră că discrepanţele sunt acoperite în urma declaraţiilor pe proprie răspundere date de membrii comisiei.

Având în vedere situaţia şi datele existente, îşi menţine concluziile din întâmpinarea la cererea de chemare în judecată în sensul că grilele de evaluare pentru interviu au fost completate la date diferite şi nu în momentul imediat următor susţinerii interviului, aspect ce pune mari semne de întrebare asupra corectitudinii notelor înscrise în ele.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata reclamantă, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, nu a formulat întâmpinare depunând doar note de concluzii scrise solicitând respingerea ca nefondat a recursului înaintat de recurenta Ol POCU MEN

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care acesta se încadrează, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale este fondat.

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/13.02.2017. privind proiectul x cu titlul "A.", emis de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale (OI -POCU MEN fost OIPOSDRU - MEN), s-a constatat existenţa unor nereguli în procedura de selecţie a grupului ţintă, respectiv a cercetătorilor postdoctorat, procedură derulată de Institutul de Economie Naţională, ca şi Partener al beneficiarului fondurilor pentru derularea proiectului, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, fiind declarată neeligibilă suma de 28.457 RON sumă aferentă cheltuielilor salariale ale membrilor şi nu numai.

Conform art. 3 din O.U.G. nr. 66/2011, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiarii sunt obligaţi, în activitatea lor, să elaboreze şi să aplice proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, aşa cum este aceasta definită în legislaţia comunitară.

(2) În activitatea de selecţie şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia utilizării de reguli şi proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii:

a) o bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei;

b) respectarea principiilor de liberă concurenţă şi de tratament egal şi nediscriminatoriu;

c) transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene;

d) prevenirea apariţiei situaţiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecţie a proiectelor de finanţat;

e) excluderea cumulului - activitatea ce face obiectul cererii de finanţare din fonduri europene nu poate să beneficieze de sprijin financiar din alte surse de finanţare nerambursabilă, cu excepţia sumelor ce constituie ajutor de stat acordat în condiţiile legii.

(3) Principiile prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) se aplică în mod corespunzător şi în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului de finanţare nerambursabilă.

O primă critică vizează modul în care instanţa de fond a apreciat, cu privire la contestaţia postdoctorandului B., că această contestaţie fiind respinsă fără nici o motivare, conform art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015.

Organele de control ale recurentei pârâte au reţinut în cuprinsul procesului-verbal de control, faptul că, în cadrul procedurii de selecţie a cercetătorilor postdoctorat, deşi contestatorul a formulat contestaţie solicitând atât reevaluarea proiectului individual cât şi interviul, contestaţia a fost respinsă fără o analiză a fondului contestaţiei, fără un motiv pertinent, nefiind de asemenea motivată în drept.

Intimata reclamantă a susţinut că, potrivit art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013, interviul nu poate fi contestat, instanţa de fond preluând această motivare pentru a constata inadmisibilitatea contestării probelor orale, cum este şi cea a interviului, concluzionând că în mod corect contestaţia postdoctorandului a fost respinsă fără nici o motivare.

Înalta Curte constată că, într-adevăr, la data susţinerii interviului erau aplicabile prevederile Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015, iar conform art. 14 din Ordinul MEN nr. 5734/2013, rezolvarea contestaţiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Nu se admit contestaţii pentru probele orale, de aptitudini sportive sau artistice. Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

Procedura de selecţie însă a prevăzut două probe distincte: evaluarea unui proiect individual de cercetare postdoctorală şi un interviu în faţa unei comisii de evaluare.

Din cuprinsul contestaţiei formulate de candidatul B. rezultă că acesta nu a contestat doar proba constând în interviu ci a solicitat şi evaluarea proiectului, solicitând o reevaluare a acestuia-

În răspunsul la contestaţie, se arată că "se contestă elemente care ţin de conţinutul evaluării care nu fac obiectul contestaţiei potrivit Metodologiei".

Înalta Curte, în acord cu cele constatate în procesul-verbal de constatare a neregulilor, reţine că nu s-a făcut dovada existenţei unei astfel de Metodologii însă, potrivit art. 22 din Procedura de selecţie a cercetătorilor postdoctorat în cadrul proiectului A., se prevede posibilitatea depunerii unei contestaţii privind evaluarea Proiectului în conformitate cu calendarul detaliat de selecţie.

Pe de altă parte, nici în contestaţia împotriva procesului-verbal şi nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată, intimata reclamantă nici nu contestă acest aspect, criticile sale de nelegalitate fiind circumscrise doar contestaţiei la interviu şi incidenţei art. 14 din Ordinul MEN nr. 5734/2013.

Aşadar, contrar celor reţinute de instanţa de fond, faptul că proba constând într-un interviu este inadmisibilă, nu înseamnă că respingerea contestaţiei nu trebuia motivată atât în fapt cât şi în drept cu atât mai mult cu cât, nelegal nu a fost soluţionată pe fond contestaţia sub aspectul reevaluării proiectului contestatarului, încălcânu-se astfel prevederile art. 3 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, contestatorul B. nebeneficiind de un tratament egal şi nediscriminatoriu.

În ceea ce priveşte critica vizând concluzia reţinută de instanţa de fond cu privire la lipsa de transparenţă şi a informării legate de organizarea interviului şi la nepublicarea rezultatelor selecţiei candidaţilor, Înalta Curte o consideră, de asemenea fondată.

Astfel, echipa de verificare constată lipsa de transparenţa a informării legate de organizarea interviului şi faptul că nu au fost publicate rezultatele selecţiei candidaţilor la burse postdoctorale, respectiv punctajul aferent proiectului supus evaluării şi punctajul aferent interviului, pentru fiecare candidat în parte, nefiind puse la dispoziţie documente din care să rezulte respectarea celor două principii.

Reclamanta a susţinut că, din conţinutul celor trei acte de sesizare, făcute de candidaţii nemulţumiţi, rezultă că pe site-ul partenerului au fost publicate toate informaţiile legate de repartizarea candidaţilor, programarea la interviu punctajul proiectului supus evaluării, şi punctajul aferent interviului iar candidaţii au primit informaţii prin email sau alte forme de comunicare. Din cuprinsul acestor plângeri rezultă şi faptul că între organizatori şi candidaţi a avut loc pe tot parcursul procesului de selecţie un schimb de informaţii prin aceleaşi mijloace de comunicare.

Instanţa de fond a constatat că Partenerul verificat nu a fost în măsură să prezinte la data desfăşurării activităţii de verificare printscreen-uri cu postările privind data susţinerii interviului, făcute arătând că imposibilitatea prezentării acestora este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării şi data solicitării informaţiilor de către echipa de verificare iar potrivit contractului de prestări servicii încheiat cu societatea care găzduieşte şi gestionează site-ul său nu prevede termene de păstrare a back-up-urilor, dar acestea se păstrează timp de 12 luni în baza de date. A conchis instanţa de fond că, imposibilitatea prezentării acestor documente nu reprezintă o încălcare a art. 6 pct. 14 din contractul de finanţare câtă vreme documentele la care se referă această clauză se referă documentele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanţează şi se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului şi nu la postările făcute în cursul selecţiei candidaţilor.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 6 pct. 14 din contractul de finanţare, beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale (şi în copie conform cu originalul documentelor partenerilor), inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate 3 (trei) ani de la închiderea oficială a POSDRU 2007 - 2013.

Aşadar, art. 6 pct. 14 din contract se referă, contrar susţinerilor instanţei de fond, şi la alte documente decât cele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanţează şi se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului.

Pe de altă parte, printscreen-urile de pe site-ul proiectului prin care se făcea dovada transparenţei şi a informării legate de organizarea interviului şi de publicarea rezultatelor selecţiei candidaţilor, nu au nimic de-a face cu păstrarea back-up-urilor de către societatea care a găzduit şi gestionat site-ul.

Câtă vreme clauza contractuală prevede obligaţia păstrării tuturor documentelor inclusiv 3 ani după implemetarea proiectului, susţinerea instanţei de fond conform căreia imposibilitatea prezentării acestor documente este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării şi data solicitării informaţiilor de către echipa de verificare, este vădit nelegală.

O ultimă critică se referă la analiza efectuată de instanţa de fond cu privire la problemele semnalate în cazul grilelor de punctaj, recurenta pârâtă considerând că în mod greşit aceasta a apreciat ca acoperite deficienţele, motivând că aceste discrepanţe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declaraţie pe proprie răspundere, concluzionând ca nu poate fi pus sub semnul îndoielii corectitudinea notelor înscrise în ele.

Înalta Curte constată că reclamanta însăşi recunoaşte că lista tuturor candidaţilor cu datele de evaluare şi situaţia finală a acestora, inclusiv nota finală şi locul ocupat în ierarhia după note, evidenţiază o serie de diferenţe privind data completării fişelor de evaluare la un număr de 15 candidaţi din totalul de 55, dar că aceste discrepanţe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declaraţie pe proprie răspundere.

Înalta Curte apreciază că, declaraţiile pe proprie răspundere date de membrii comisiei prin care aceştia justifică discrepanţele între data susţinerii interviului şi data semnării grilelor de evaluare pentru interviu, mai mult, chiar şi evaluatorii semnând la date diferite, în condiţiile în care aceste grile trebuiau semnate de toţi evaluatorii în ziua susţinerii interviului, nu sunt de natură să înlăture suspiciunile referitoare la realitatea şi obiectivitatea notelor celor 15 candidaţi la interviu, cu atât mai mult cu cât, doar 4 dintre ei au întrunit punctajul necesar pentru a accede în grupul ţintă.

Un alt motiv de nelegalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor invocat de reclamantă în cererea sa de chemare în judecată şi neanalizat de instanţa de fond o constituie aspectele de declarare ca neeligibile a cheltuielilor salariate solicitate la rambursare şi rambursate pentru membrii comisiilor de evaluare şi soluţionare a contestaţiilor şi nu numai, din cadrul IEN, fără însă ca reclamanta să aducă vreun argument de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea actului administrativ.

În cadrul contestaţiei, reclamanta a arătat însă că nu există legătură de cauzalitate între salariile persoanelor respective şi constatarea echipei de verificare, cu referire la d-na C..

Înalta Curte constată că, într-adevăr, deşi s-au retras sumele membrilor comisiilor de evaluare şi contestaţii, d-na C. nu a făcut parte din vreuna din cele două comisii.

Sumele reprezentând cheltuielile salariale ale membrilor celor 2 comisii au fost încadrate în activitatea IV.2 Selecţie şi sprijinire a cercetătorilor postdoctoranzi şi au fost solicitate la rambursare prin Cererea nr. x aprobată integral.

Salariul d-nei C., care nu era membru al comisiilor ci doar expert tutorat postdoctoranzi, aferent lunilor mai şi iunie 2014, a fost solicitat la rambursare tot în cadrul activitatăţii IV.2 de mai sus în cuprinsul cererii de rambursare nr. x

Aşadar, câtă vreme intimata pârâtă însăşi a încadrat activitatea desfăşurată de această persoană aşa cum s-a arătat mai sus, deşi trebuia încadrată în cadrul altei activităţi, ea însăşi a creat legătura de cauzalitate a cărei lipsă o invocă.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată ca fiind fondate toate criticile recurentei pârâte, instanţa de fond pronunţând hotărârea cu aplicarea greşită a normelor de drept material, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/13.02.2017. privind proiectul x cu titlul "A.", emis de recurenta pârâtă fiind legal şi temeinic.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Aşa fiind, în baza art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va fi admis recursul formulat pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale, va casa sentinţa recurată şi rejudecând cauza, va respinge acţiunea formulată de reclamanta Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 51 din 27 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei Naţionale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2021.