Challenge to asset integrity dismissal based on conflicting expert valuations of self-constructed real estate costs.

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/29.11.2017, reclamanta Agenţia Naţională de Integritate a formulat, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B., acţiune împotriva ordonanţei de clasare nr. 1/29.11.2016 a Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 73/2018 din data de 25 mai 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cererea formulată de Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B. şi a obligat reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La pronunţarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta a contestat ordonanţa de clasare susţinând că soluţia Comisiei este netemeinică si nelegală, întrucât s-a raportat la susţineri orale ale persoanei evaluate şi martorilor audiaţi fără ca acestea să fie coroborate cu alte mijloace de probă.

Astfel, în mod greşit, Comisia de Cercetare a Averilor a luat în considerare, la capitolul cheltuieli, suma de 133.764,56 RON.

Având în vedere procesul-verbal de recepţie (prin care s-a reţinut suma de 168.782 RON), la care se adaugă taxa de autorizaţie la momentul recepţiei în sumă de 844 RON şi diferenţa la aceasta în sumă de 525 RON, rezultă că suma care ar fi trebuit să fie reţinută de către Comisie, la capitolul cheltuieli cu edificarea imobilului este de 170.151 RON.

Or, în mod total eronat, Comisia de cercetare a averilor reţine că suma de 170.151 RON reţinută de A.N.I. ar fi în fapt suma de impozitare a imobilului.

S-a argumentat şi că, în mod greşit, Comisia a luat în considerare la capitolul venituri sumele de bani primite ca norma de hrană, respectiv drepturile de echipament.

Reclamanta a mai suţinut că în ceea ce priveşte suma de 70.000 RON reprezentând economii obţinute de persoana cercetată înainte de perioada evaluată, în mod greşit Comisia de cercetare a averilor a reţinut suma de 70.000 RON ca economii din perioada anterioară angajării pe funcţia de agent de poliţie. Totodată, s-a reţinut că această suma a împrumutat-o rudelor înainte de perioada de evaluare, fiindu-i restituită în luna iulie 2007.

Faţă de toate aceste aspecte, instanţa reţine că în mod corect s-a luat în calcul valoarea imobilului construit aşa cum rezultă ea din raportul de expertiză, iar nu din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, relevantă fiind împrejurarea că acesta a fost construit în regie proprie, valoarea conform expertizei fiind de 133.764,56 RON, calculată la data de 31.12.2010, finele perioadei supusă evaluării.

Astfel, a fost avut în vedere raportul de expertiză tehnică întocmit de către expertul C., declaraţiile martorilor propuşi de către persoana cercetată, persoane care au lucrat la imobilul construit al acestuia, raportul de expertiză întocmit de către expertul inginer D., expertiza contabilă administrată în cauză.

În ceea ce priveşte veniturile din norma de hrană, respectiv echipament, obţinute de pârâtul A., instanţa constată că, în mod corect a procedat Comisia, luându-le în calcul în totalul veniturilor obţinute de acesta cu titlu de salariu, cât timp A. a încasat aceste sume de bani.

Astfel, referitor la acumulările patrimoniale personale ale lui A., anterioare intrării în poliţia de frontieră, instanţa a apreciat verosimilă declaraţia martorei E., sora pârâtului.

Analizând Ordonanţa de clasare nr. 1/29.11.2016 emisă de Comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi sub aspectul motivelor invocate de reclamantă, instanţa de fond a constatat că nu pot fi reţinute motive de nelegalitate a acesteia ori a procedurii administrative desfăşurate în faţa Comisiei, care să justifice schimbarea soluţiei de clasare, cu consecinţa trimiterii cauzei în faţa instanţei de contencios administrativ în vederea desăvârşirii cercetării.

Astfel, în baza probatoriului administrat (înscrisuri, declaraţii de martori, 2 expertize rapoarte de expertiză din care a rezultat că nu există o diferenţă de peste 10000 euro între veniturile familiei Pascal şi cheltuielile acesteia în perioada de referinţă, în sensul dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 176/2010), Comisia a reţinut că pe perioada supusă evaluării 2006 - 2010, între suma veniturilor realizate de persoana cercetată şi soţia acestuia din salarii, tranzacţii imobiliare, dobânzi şi credite bancare nu au existat diferenţe mai mari de 10000 euro sau echivalentul acestei sume, în RON, şi cheltuielile efectuate de aceştia, situaţie în care nu se verifică existenţa unor modificări intervenite în averea persoanei cercetate pe durata exercitării demnităţii publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă, potrivit dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 176/2010.

Instanţa de fond a apreciat ca fiind nefondată critica reclamantei vizând suma reţinută ca şi cheltuială pentru construcţia imobilului. Astfel, instanţa notează că în mod corect s-a luat în calcul valoarea imobilului construit aşa cum rezultă ea din raportul de expertiză, iar nu din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, relevantă fiind împrejurarea că acesta a fost construit în regie proprie, valoarea conform expertizei fiind de 133.764,56 RON, calculată la data de 31.12.2010, finele perioadei supusă evaluării. Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor este obligatoriu, fără însă ca valoarea menţionată în acesta să se impună cu titlu de valoare de circulaţie a imobilului.

Reclamanta a susţinut că soluţia Comisiei este nelegală întrucât aceasta a dat eficienţă veniturilor provenite din norma de hrană, respectiv echipament, calculând aceste sume la capitolul venituri.

Ori, astfel cum a reţinut şi Comisia, Curtea a considerat că în ceea ce priveşte veniturile obţinute de pârâtul A., provenite din norma de hrană, respectiv echipament trebuie incluse, în totalul veniturilor obţinute de acesta cu titlu de salariu, cât timp A. a încasat aceste sume de bani. Destinaţia dată de lege acestor sume nu le exclude din categoria veniturilor obţinute de la angajator.

Referitor la celelalte acumulări patrimoniale personale ale lui A., anterioare intrării în poliţia de frontieră, instanţa reţine că declaraţia martorei E. nu poate fi apreciată ca nesinceră, cum relevă reclamanta ANI, fiind pertinent a reţine că o familie care a locuit timp de 26 ani împreună cu părinţii unuia dintre ei a putut economisi aproximativ 70000 RON, pe care să-i împrumute surorii pârâtului, aceasta restituindu-i în tranşe. Proba cu martori se coroborează cu proba cu înscrisuri, constând în veniturile şi datoriile familie Pascal în perioada avută în vedere pentru control - 2006-2010 şi premergător acesteia, precum şi cu proba cu expertiza contabilă administrată în cauză.

2. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 73/2018 din data de 25 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională de Integritate şi Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, criticând-o ca nelegală.

Având în vedere similitudinea criticilor formulate de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate şi Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, pe fondul cererii, şi circumscrise cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va proceda la o analiză grupată a recursurilor, urmând a răspunde prin argumente comune.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii au susţinut în esenţă că hotărârea instanţei de fond este nelegală întrucât s-a reţinut în mod greşit, pe raţionamentul Comisiei de cercetare a averilor, la capitolul cheltuieli, suma de 133.764,56 RON. Instanţa şi-a întemeiat astfel decizia doar pe declaraţia personei evaluate şi pe declaraţiile unor martori, fără să aibă în vedere faptul că autorizaţia de construcţie a fost emisă pentru construcţie P-M în valoare de 63.719 RON, iar conform procesului-verbal de recepţie, valoare totală a construcţiei la data recepţiei a fost de 168.782 RON, la care se adaugă taxa de autorizaţie la momentul recepţiei în sumă de 844 RON şi diferenţa la această sumă de 525 RON, în total 170.151 RON.

Mai mult, arată recurenţii că, în mod eronat, atât instanţa de fond cât şi Comisia de Cercetare a Averilor reţine suma de 170.151 RON reţinută de ANI ar fi suma de impozitare a imobilului.

Totodată, în mod greşit instanţa de fond a reţinut suma de 70000 RON ca economii din perioada anterioară angajării pe funcţia de agent de poliţie. Comisia şi ulterior instanţa de judecată trebuia pentru a identifica exact situaţia patrimonială a persoanei cercetate, să administreze probe. Simpla susţinere a recurentului şi a sorei acestuia că respective sumă a existat în patrimonial persoanei cerecetate şi a fost împrumutată sorei acestuia, pentru ca mai apoi, în cursul anului 2007 să fie înapoiată, nu este suficient pentru a include la capitolul venituri, pentru anul 2007, a acestei sume.

De asemenea, consideră recurenţii că în ceea ce priveşte suma de 127.354,49 RON aferentă contului deschis la F. S.A. pentru perioada 2006 - 2010, care reprezintă retrageri de numerar, plata cu cardul etc., din drepturile salariale încasate în acest cont, în mod corect inspectorul de integritate a luat în considerare această sumă ca sume cheltuite pentru întreţinerea persoanei cercetate şi a familiei, cât şi cheltuielile de consum şi întreţinere a bunurilor aflate în averea persoanei cercetate (hrană, haine, plăţi către furnizori, cheltuieli cu carburanţi, plăţi impozite anuale etc.).

În concluzie, recurenţii au solicitat, în principal, admiterea recursului formulat şi modificarea sentinţei atacate şi confiscarea diferenţei semnificative identificate în perioada 2006-2010, în cuantum total de 151.576,31 RON din averea intimatului pârât A., echivalentul sumei de 39.906,35 euro, iar, în subsidiar, anularea Ordonanţei nr. 1 din 29.11.2016 emisă de Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi trimiterea dosarului Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, pentru efectuarea evaluării averii persoanei cercetate.

În dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri, respectiv Ordonanţa nr. 1 din 29.11.2016 emisă de Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, precum şi Raport de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra căii de atac

Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente în cauză cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate şi urmează a fi admise, pentru considerentele expuse în continuare.

În fapt, prin acţiunea formulată reclamanta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat anularea Ordonanţei de clasare nr. 1/29.11.2016 emisă de Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi prin care s-a reţinut că pe perioada supusă evaluării, între suma veniturilor realizate de persoana cercetată şi soţia acestuia din salarii, tranzacţii imobiliare, dobânzi şi credite bancare nu au existat diferenţe mai mari de 10000 euro sau echivalentul acestei sume, în RON, şi cheltuielile efectuate de aceştia, în sensul dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 176/2010 şi în consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/1996 s-a dispus clasarea cauzei. În argumentarea soluţiei de clasare s-a reţinut că valoarea imobilului expertizat, construit în regie proprie, nu poate fi decât cea determinată de către expertize, de 133.764,56 RON, calculată la data de 31.12.2010, finalul perioadei supusă evaluării, iar nu valoarea de impozitare reţinută de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin sentinţa atacată, instanţa de fond verificând legalitatea ordonanţei de clasare emise de Comisia de cercetare a averilor a reţinut că aceasta este legală întrucât Comisia de cercetare a averilor administrând un amplu probatoriu - înscrisuri, declaraţii martori, 2 rapoarte expertiză - din care a reieşit că nu există o diferenţă de peste 10000 euro între veniturile familiei Pascal şi cheltuielile acesteia în perioada de referinţă, în sensul dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 176/2010.

Verificând susţinerile recurentei-reclamante cu privire la suma veniturilor realizate de persoana cercetată A. şi soţia acestuia B. şi suma cheltuielilor efectuate de către aceştia pentru construirea imobilului situat în Huşi, strada x nr. 12A, Judeţul Vaslui, instanţa de control judiciar constată în baza probatoriului administrat că:

1. Raportul de expertiză tehnică întocmit de către expertul C. a avut ca obiective:

- stabilirea sumelor de bani cheltuite de către persoana cercetată A. şi soţia acestuia B. pentru construirea imobilului situat în Huşi, strada x nr. 12A, Judeţul Vaslui.

Astfel, s-au stabilit următoarele:

- valoarea lucrărilor - etapa I process-verbal de recepţie nr. x/25.08.2010 este de 126.967 RON;

- valoarea lucrărilor - etapa a II-a după semnarea procesului-verbal este de 39.942 RON;

- valoarea totală a lucrărilor - ambele etape este de 166.916 RON, fără a fi prinse instalaţiile electrice, sanitare, încălzire şi gaze naturale.

2. Raport de expertiză tehnică întocmit de către expertul D. a avut ca obiective:

- stabilirea sumelor de bani cheltuite de către persoana cercetată A. şi soţia acestuia B. pentru construirea imobilului situat în Huşi, strada x nr. 12A, Judeţul Vaslui;

- pentru determinarea sumelor de bani cheltuite, expertul va stabili lucrările şi materialele necesare edificării imobilului pe fiecare etapă în parte, cu precizarea anului în care au fost efectuate, ţinând cont de cantitatea ce rezultă din măsurătorile pe care le va face la faţa locului;

- expertul va avea în vedere valoarea materialelor folosite, raportat la anul cumpărării şi la facturile şi chitanţele ce atestă preţul materialelor utilizate, iar acolo unde nu există astfel de înscrisuri, expertul va avea în vedere preţul de piaţă la momentul achiziţionării.

Concluziile expertului D. au făcut referire la suma în valoarea de 180.912 RON, din care cheltuiţi înainte de semnarea procesului-verbal de recepţie şi 61.228 RON după semnarea procesului-verbal din data de 25.08.2010, cu precizarea că ultima valoare include totalul lucrărilor efectuate după recepţie, lucrări ce depăşesc ca durată de timp perioada de evaluare, iar expertiza contabilă a stabilit valoare imobilului în perioada de referinţă ca fiind 133.764,56 RON.

3. În ceea ce priveşte raportul de expertiză contabilă administrat în cauză, Comisiei de cercetare a averilor a solicitat expertului G., să compare veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate de către persoana cercetată şi soţia sa în perioada 2006 - 2010 şi să stabilească eventuala diferenţă în două variante:

1. cu luarea în considerare a sumei de 70.000 RON primită de către persoana cercetată de la sora sa, conform declaraţiilor date în cauză, şi

2. fără luarea în considerare a acestei sume.

Raport de expertiză contabilă judiciară a evidenţiat că:

Răspuns varianta I:

Din analiză rezultă că valoarea totală a veniturilor este de 415.860,34 RON (112.128,36 euro), iar a cheltuielilor de 307.195,37 RON (78.583,85 euro), diferenţa dintre venituri şi cheltuieli fiind de 108.664,96 RON (33.544,51 euro). Prin urmare expertul constată că veniturile sunt mai mari decât cheltuielile cu 108.664,96 RON (33.544,51 euro).

Răspuns varianta II:

Valoare veniturilor este egală cu 345.860,49 RON (91.153,36 euro), iar a cheltuielilor cu 307.195,37 RON (78.583,85 euro), prin urmare rezultă plăţi mai mari cu 38.664,96 RON (12.569,47 euro).

Faţă de aspectele anterior menţionate şi faţă de faptul că atât instanţa de fond, cât şi Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi nu au clarificat toate aspectele învederate, în raport de întregul context al cauzei şi nu au stabilit în mod neechivoc valoarea imobilului la data dobândirii, prin raportare la starea de fapt şi la concluziile celor două expertize tehnice şi expertizei contabile, Înalta Curte constată că se impune reevaluarea întregului probatoriu administrat.

Astfel, în ceea ce priveşte imobilul cu destinaţia de locuinţă, trebuie reţinut că au fost efectuate două expertize tehnice şi o expertiză contabilă, ale căror concluzii trebuie reanalizate de către Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi prin raportate la toate elementele care pot stabili valoarea imobilului, respectiv lucrările, materialele folosite, în perioada de referinţă. Cu atât mai mult cu cât, reţinerea valorii imobilului în sumă de 133.764,56 nu a fost argumentată raportat la celelalte valori vehiculate, respectiv Comisia nu a prezentat punctual motivele pentru care a reţinut că acestă valoare.

Astfel fiind, instanţa de control judiciar apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recursurile formulate de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate şi Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice urmează a fi admise, iar sentinţa atacată va fi casată în sensul că va fi admisă acţiunea formulată de Agenţia Naţională de Integritate şi va fi anulată Ordonanţa de clasare nr. 1/29.11.2016 emisă de Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Totodată, cauza va fi înaintată către Comisie în vederea reverificării averii persoanelor cercetate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate şi de Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, ambele împotriva sentinţei nr. 73/2018 din data de 25 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate în contradictoriu cu pârâţii A. şi B..

Anulează ordonanţa nr. 1/29.11.2016 emisă de Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Trimite dosarul la Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi în vederea reluării procedurii de control a averii numiţilor A. şi B., conform considerentelor prezentei decizii.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 aprilie 2021.