EU funding eligibility appeal dismissed as time-barred after 15-day filing window expired.

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale ("AFIR"), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ("MADR") şi Ministerul Turismului ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

• Anularea în parte, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, a actului administrativ colectiv numit "Raport de selecţie submăsura 6.4 etapa 1/2016 - nefinanţate", emis de către pârâta "AFIR" la data de 9 februarie 2017 prin publicarea pe site-ul oficial al Agenţiei, act administrativ prin care proiectul cu titlul "Construire Pensiune Agroturistică, Anexe, Împrejmuire şi Racorduri Utilităţi în judeţul Neamţ", depus prin Cererea de Finanţare cu nr. x a fost declarat neeligibil şi neselectat pentru finanţare din acest motiv;

• Anularea actului administrativ, individual numit "Notificarea Cererilor de Finanţare" cu numărul de înregistrare 1958/10 februarie 2017, emis de către pârâta "AFIR", prin directorul Centrului Regional Alba Iulia, prin care s-a comunicat neeligibilitatea proiectului;

• Anularea deciziei adoptate de Comisia de Contestaţii din cadrul pârâtei - autoritate ierarhic superioară "MADR", cu privire la respingerea contestaţiei depuse de reclamanta referitor la actele administrative emise de pârâta "AFIR" şi arătate mai sus.

• Obligarea pârâtelor "AFIR" şi "MADR" să declare drept eligibil proiectul depus prin Cererea de Finanţare cu nr. x, să selecteze proiectul pentru finanţare şi să transmită reclamantei în termen de 30 de zile Notificarea privind selectarea proiectului şi încheierea contractului de finanţare.

• Obligarea în solidar a pârâtelor "AFIR" şi "MADR" la plata de daune materiale egale cu veniturile nerealizate de către reclamanta în perioada de întârziere generată de actele administrative contestate. Daunele se vor calcula pentru perioada care începe la data de 9 februarie 2017 (data la care proiectul reclamantei ar fi trebuit să fie selectat pentru finanţare dacă nu s-ar fi emis actele administrative contestate) şi până la data la care pârâta "AFIR" va comunica reclamantei eligibilitatea proiectului şi selectarea acestuia pentru finanţare.

Valoarea daunelor materiale pentru perioada astfel determinată se va calcula potrivit proiecţiilor financiare din proiectul depus spre finanţare (pagina 127 din Studiul de Fezabilitate, linia "Venituri producţie proprie - total"), respectiv 143.354 RON/365 zile în primul an şi 178.113 RON/365 zile pentru următorii ani de întârziere.

La data redactării cererii de chemare în judecată (10 octombrie 2017), întârzierea generată de actul administrativ contestat era de 243 zile, iar valoarea veniturilor nerealizate în această perioadă era de 95.438 RON.

• Obligarea în solidar a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2083 din 2 mai 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

- a respins ca neîntemeiată acţiunea promovată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Turismului şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale nr. 7 Alba Iulia.

1. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţei nr. 2083 din 2 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L. criticând-o pentru nelegalitate şi în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

2. Apărările formulate de intimată

Intimaţii-pârâţi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Ministerul Economiei au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei nr. 2083 din 2 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

3. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs asupra excepţiei tardivităţii

Examinând cu prioritate excepţia invocată, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., "Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură".

În aceste condiţii, sentinţa nr. 2083 din 2 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menţionat.

Termenul prevăzut de dispoziţia legală anterior citată, fiind unul procedural, se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pe zile libere, fără a se lua în calcul ziua de la care acesta începe şi nici ziua când acesta se împlineşte.

Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentinţa recurată a fost comunicată reclamantei la data de 21 august 2018 conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 14 septembrie 2018 (prin email, aflat la dosar recurs) cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 6 septembrie 2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

Aşadar, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamanta A. S.R.L., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 2083 din 2 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2021.