Competence in challenging security clearance refusals and duty modifications for public police officers under Administrative Code Art. 536
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction, ruling that the Maramureș County Court (Civil and Administrative Section) has exclusive competence to hear the case, thereby rejecting the Cluj Appeal Court's attempt to transfer the matter back to the Maramureș County Court based on the wrong grounds. The dispute involved a police officer, a civil servant, challenging the refusal of a security clearance extension and a unilateral administrative order that modified his job duties and financial rights. The Supreme Court determined that the core of the litigation concerned the employment relationship of a public official, which falls under the special provisions of the Administrative Code regarding service reports, rather than general administrative litigation rules. Citing Article 536 of the Emergency Order No. 57/2019 (Administrative Code) and Article 10(3) of Law No. 554/2004, the Court held that jurisdiction lies with the territorial tribunal where the employee is domiciled, irrespective of the central rank of the issuing authority, thus affirming the material and territorial competence of the Maramureș County Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Competence in challenging security clearance refusals and duty modifications for public police officers under Administrative Code Art. 536: The dispute involved a police officer, a civil servant, challenging the refusal of a security clearance extension and a unilateral administrative order that modified his job duties and financial rights. The Supreme Court determined that the core of the litigation concerned the employment relationship of a public official, which falls under the special provisions of the Administrative Code regarding service reports, rather than general administrative litigation rules. Citing Article 536 of the Emergency Order No. 57/2019 (Administrative Code) and Article 10(3) of Law No. 554/2004, the Court held that jurisdiction lies with the territorial tribunal where the employee is domiciled, irrespective of the central rank of the issuing authority, thus affirming the material and territorial competence of the Maramureș County Court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis used to establish the competent court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş la data de 06.01.2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală De Protecţie Internă şi Inspectoratul Teritorial Al Poliţiei De Frontieră Sighetu-Marmaţiei, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună suspendarea executării actului administrativ cu caracter individual emis de D.G.P.I., prin care i s-a respins reclamantului acordarea/prelungirea avizului privind accesul la informaţii secrete de serviciu, şi actul administrativ unilateral cu caracter individual reprezentat de Dispoziţia Şefului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu-Marmaţie nr. x/08.07.2020.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 53 din data de 27 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Tribunalul Maramureş, s-a declinat în favoarea Curţii de Apel Cluj competenţa de soluţionare a cererii.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Maramureş a reţinut în esenţă că având în vedere calitatea emitentului actului ce face obiect al primului petit al acţiunii, aceea de autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine Curţii de Apel Cluj.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 74 din 10 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestui conflict.
În motivarea hotărârii, Curtea de apel a reţinut că litigiul având ca obiect raportul de serviciu al reclamantului agent de poliţie, sub aspectul modificării atribuţiilor sale şi a drepturilor băneşti, competenţa de soluţionare a pricinii, în primă instanţă, în integralitate, revine Tribunalului Maramureş.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea de suspendare a executării actului administrativ cu caracter individual emis de D.G.P.I., prin care reclamantului i s-a respins acordarea/prelungirea avizului privind accesul la informaţii secrete de serviciu şi a actului administrativ unilateral cu caracter individual reprezentat de Dispoziţia Şefului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu-Marmaţie nr. x/08.07.2020.
Din modul în care reclamantul şi-a motivat în fapt şi în drept pretenţiile deduse judecăţii, rezultă că folosul practic, direct şi imediat pe care îl urmăreşte şi, implicit, obiectul principal al acţiunii, îl reprezintă modificarea atribuţiilor de serviciu ale reclamantului şi a drepturilor sale băneşti.
În acest context, Înalta Curte reţine că pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze prezentul litigiu, prezintă relevanţă natura dreptului pretins de către reclamant, dar şi cea a raporturilor juridice dintre autoritatea pârâtă chemată în judecată şi iniţiatorul acţiunii judecătoreşti.
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamantul este agent de poliţie, având calitatea de funcţionar public, statutul său fiind reglementat de Legea 188/1999, respectiv de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.
Aşa fiind, în raport de obiectul litigiului, se aplică cu precădere dispoziţiile speciale sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
Prin urmare, în acord cu opinia curţii de apel, Înalta Curte apreciază că, în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 536 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, actualizată, competenţa materială de a soluţiona litigiul în primă instanţă revine secţiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.
Acest raţionament echivalează cu interpretarea că dispoziţiile Codului administrativ reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcţionarii publici, act normativ care, la rândul său, reprezintă lege specială şi se completează cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competenţă generală de soluţionare a unei sfere largi de raporturi juridice în favoarea tribunalului, ca instanţă de drept comun.
În raport de obiectul litigiului, sub aspectul competenţei de soluţionare, raportat şi la efectele hotărârii, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 536 din Codul administrativ, mai sus redate, coroborate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel încât, competenţa materială şi teritorială în soluţionarea prezentei cauze aparţine Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă,contencios administrativ şi fiscal, în a cărui rază teritorială se află domiciliul reclamantului, neavând relevanţă rangul instituţiei angajatoare în cadrul autorităţilor publice.
4. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă,contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul Teritorial de Poliţie de Frontieră Sighetu Marmaţiei, în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.