Jurisdictional competence for challenging county-level emergency measures during state of alert: application of general administrative litigation rules vs. special procedural norms under Law No. 136/2020

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reeclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Cluj şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, anularea Hotărârii nr. 42/05.10.2020 emisă de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 524 din 3 martie 2021, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrsativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, incidenţa prevederilor art. 15 alin. (4) - (6) din Legea nr. 136/2020.

2.2. Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrsativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 69 din 8 martie 2021, a a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că prin hotărârea atacată nu s-a dispus niciuna dintre măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020 aşa încât, în cauză, nu sunt aplicabile normele speciale de procedură ale art. 15 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 136/2020, acestea fiind incidente doar situaţiilor pentru care acestea au fost edictate, astfel, conform principiului specialia generalibus derogant, concluzia ce decurge este aceea că instanţa competentă trebuie determinată potrivit normelor generale în materie, respectiv conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează anularea Hotărârii nr. 42/05.10.2020 emise de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, prin care s-a adoptat, începând cu 07.10.2020 ora 07:00 pe toată durata perioadei stării de alertă, măsura instituirii obligativităţii purtării măştii de protecţie pe o rază de 100m în jurul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj.

Legea nr. 136/2020, reţinută de instanţa de trimitere, reglementează următoarele măsuri:

a) carantina persoanelor, definită la art. 3 lit. a) şi reglementată la art. 7 şi art. 11 din Legea nr. 136/2020;

b) carantina zonală, definită la art. 3 lit. b) şi reglementată la art. 12 din Legea nr. 136/2020;

c) izolarea, definită la art. 3 lit. c) şi reglementată la art. 8 din Legea nr. 136/2020;

d) monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a minorilor, persoanelor puse sub interdicţie, persoanelor cărora li s-a instituit tutela sau curatela ori persoanelor care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, din orice alt motiv, rămân fără supraveghere şi îngrijire, în situaţia în care aceste persoane se aflau anterior în ocrotirea unei persoane faţă de care a fost luată măsura carantinei sau a izolării, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/2020.

Analizând hotărârea atacată în raport cu măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020, se constată că prin această hotărâre nu s-a dispus nicio astfel de măsură.

Astfel, prin actul administrativ atacat s-a instituit, pe toată durata perioadei stării de alertă, obligativitatea purtării măştii de protecţie pe o rază de 100 m în jurul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, iar măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020 se referă la carantina persoanelor, la carantina zonală sau la izolarea persoanelor, monitorizarea sau măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor aflate în ocrotirea persoanelor carantinate sau izolate.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 1/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Or, în condiţiile în care prin hotărârea atacată s-a stabilit aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă în judeţul Cluj, se constată că aceasta intră în categoria actelor sus-menţionate, iar regimul său de contestare este cel reglementat de dreptul comun în materia contenciosului administrativ, respectiv de Legea nr. 554/2004.

În cauză, actul administrativ contestat a fost emis de către o autoritate publică judeţeană, respectiv Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, aşa încât devine aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente.

Prin urmare, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în raport cu rangul autorităţii publice emitente, competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cauzei revine Tribunalului Cluj.

Aşadar, deşi art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanţa competentă şi compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situaţia dedusă judecăţii nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale.

Reţinând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora, "cauzele date potrivit legii, în competenţa primei instanţe, (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Cluj şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Cluj în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.