Conflict of interest in local council deliberations: obligation to disclose and abstain from voting on public asset leasing

Şedinţa publică din data de 28 mai 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 25 iulie 2017, pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/12.07.2017.

La data de 06.10.2017, pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bihor în soluţionarea prezentei cauze, iar, pe fondul cauzei, respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului ca nefondată.

Prin sentinţa nr. 28 din data de 10.01.2018, pronunţată de Tribunalul Bihor, competenţa de soluţionare a prezentei cauze a fost declinată în favoarea Curţii de Apel Oradea.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 42 din 27 martie 2018, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, a anulat Raportul de evaluare nr. x/12.07.2017.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivare căii de atac recurenta-pârâtă susţine că, în cauza de faţă sunt întrunite condiţiile generatoare ale unui conflict de interese, intimatul-reclamant încălcând în mod evident dispoziţiile art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali şi art. 46 din Legea nr. 215/2001.

Astfel, intimatul-reclamant exercită funcţia de consilier local, în acelaşi timp având şi calitatea de comerciant în cadrul A. persoană fizică autorizată. În calitate de consilier local A. a partcipat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 94 din 28.11.2014 privind închirierea prin licitaţie publică deschisă a imobilului Magazin Sătesc.

Prin urmare, dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 îşi găsesc aplicabilitatea în cauza de faţă, în care alesul local a anticipat că o decizie a Consiliului Local prezintă un beneficiu pentru sine, beneficiu reprezentat de închirierea imobilului menţionat.

În concluzie, recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancţionarea corupţiei, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 77 din acelaşi act normativ, conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ori pentru consilierii locali şi judeţeni fac obiectul reglementării date de art. 47 (actual art. 46) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Potrivit acestui din urmă text de lege, nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.

Acest interes este definit, potrivit art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca existând în situaţiile în care aleşii locali au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri.

În acest context, legiuitorul a statuat în art. 77 din aceeaşi lege: "(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.".

În prezenta cauză, prin Raportul de Evaluare nr. x/12.07.2017, recurenta-pârâtă a constatat că în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. x/29.03.2016 privind pe intimatul-reclamant, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Hidişelu de Sus, în raport cu datele, informaţiile şi documentele aflate la dosarul lucrării, au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese, reglementat de art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2011 şi cu dispoziţiile art. 75 lit. a) şi art. 77 din Legea nr. 393/2004, întrucât în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Hidişelu de Sus, a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 94 din 28.11.2014 privind închirierea prin licitaţie publică deschisă a imobilului " Magazin Sătesc" situat în Hidişelu de Sus nr. 88A, în baza căruia a fost încheiat contractul de închiriere nr. x din 20.01.2015 între comuna Hidişelu de Sus şi societatea comercială A..

Intimatul-reclamant deţinea la data adoptării HCL Hidişelu de Sus nr. 94/2014, funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Hidişelu de Sus.

Prin HCL nr. 94/28.11.2014, s-a aprobat închirierea prin licitaţie publică deschisă cu oferte în plic a imobilului " Magazin Sătesc" situat în Hidişelu de Sus nr. 88A, edificat pe nr. top. x, înscris în CF nr. x Hidişelu de Sus, cu destinaţia de magazin alimentar şi alimentaţie publică. S-a aprobat preţul de pornire a licitaţiei la 250 RON pe lună, durata închirierii de 2 ani şi contractul de închiriere prevăzut în anexa 2 la hotărâre.

Conform procesului-verbal nr. x/09.01.2015, încheiat cu ocazia deschiderii ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului de închiriere având ca obiect imobilul " Magazin Sătesc" situat în Hidişelu de Sus nr. 88A, a ofertat doar A..

A fost încheiat contractul de închiriere nr. x/20.01.2015 pentru acest imobil între Comuna Hidişelu de Sus şi A..

La şedinţa Consiliului Local al comunei Hidişelu de Sus a participat şi intimatul-reclamant.

Intimatul-reclamant era direct interesat în adoptarea acestei Hotărâri, având în vedere faptul că beneficiara acesteia era chiar persoana fizică autorizată al cărei titular era.

Ca urmare, existenţa interesului patrimonial generează în sarcina alesului local vizat două obligaţii: anunţarea la începutul dezbaterilor a interesului personal pe care îpl are în problema respectivă, abţinerea de la deliberarea şi adoptarea hotărârii cu privire la problema respectivă.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că intimatul-reclamant nu a declarat la începutul şedinţei în plenul adunării consilierilor, faptul că se află în conflict de interese şi că nu va participa la deliberarea şi adoptarea hotărârilor respective.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, abţinerea de deliberare şi adoptarea hotărârii presupune ca persoana aflată în conflict de interese să nu fie prezentă la momentul discutării chestiunii supuse dezbaterii, întrucât art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 interzice participarea sa la deliberare, impunând ca acesta să anunţe interesul său personal la începutul dezbaterilor asupra problemei în care are interes, tocmai pentru a preveni participarea sa la deliberare în cadrul şedinţei consiliului, respectiv pentru a preveni influenţarea hotărârilor acestei autorităţi prin prezenţa sa la deliberări.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Toate argumentele prezentate mai sus sunt în măsură să atragă casarea sentinţei în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu consecinţa respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate împotriva sentinţei nr. 42 din 27 martie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 mai 2020.