Competence of social security versus administrative courts for pension point value calculation disputes under Law 127/2019

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 30 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, pentru nerespectarea Legii nr. 127/2019, art. 86.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 135 din 19 ianuarie 2021, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că, deşi nu este suficient de motivată cererea de chemare în judecată a pârâtului Guvernul României, sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât, pretenţiile reclamantului, oricare ar fi ele, nu pot excede atribuţiilor şi competenţelor legale ale acestei autorităţi, astfel încât eventuala vătămare a drepturilor sale subiective şi existenţa unei răspunderi administrativ-patrimoniale nu poate fi analizată şi stabilită decât de instanţele specializate de contencios administrativ. Cum litigiul de faţă implică o autoritate publică centrală, soluţionarea sa în fond revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 11.02.2021, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 59 din 3 martie 2021, Curtea de Apel Craiova a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că cererea reclamantului nu se subsumează niciuneia dintre categoriile reglementate în Legea nr. 554/2004 şi nici prin alte legi speciale, pentru ca, astfel, instanţa de contencios administrativ să fie competentă în a soluţiona acţiunea.

Aşa cum rezultă din întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a înţeles să învestească instanţa de conflicte de muncă şi asigurări sociale cu o acţiune având ca obiect acordarea de drepturi băneşti reţinute nelegal, urmare a nerespectării Legii nr. 127/2019.

Pentru a învesti legal instanţa de contencios administrativ cu o cerere în despăgubiri în condiţiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, reclamantul ar fi trebuit să probeze faptul că s-a adresat anterior instanţei de contencios administrativ cu o cerere în anularea actului administrativ vătămător, care să fi fost admisă.

Acţiunea în despăgubiri formulată în faţa instanţei de contencios administrativ este întotdeauna subsidiară acţiunii în contencios, neintrând în sfera de competenţă a instanţei de contencios soluţionarea unei cereri de chemare în judecată având un obiect exclusiv patrimonial, cum este situaţia în speţă.

Aşadar, raportul juridic care a condus la sesizarea instanţei nu este unul de drept public, întrucât obiectul acţiunii îl constituie plata unor diferenţe de drepturi băneşti derivate din pensie, reclamate ca fiind cuvenite prin aplicarea unor dispoziţii legale din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. În fapt, reclamantul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, dispoziţii legale care consfinţesc valoarea punctului de pensie de 1.775 RON începând cu 01.09.2020. Ulterior, aceste dispoziţii legale au fost modificate în sensul că valoarea punctului de pensie a scăzut la 1.442 RON, ceea ce a însemnat o creştere a pensiei cu doar 14% în loc de 40%, aşa cum fusese iniţial legiferat.

În consecinţă, curtea de apel a constatat că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine tribunalului, potrivit prevederilor art. 95 C. proc. civ. şi art. 266 şi următoarele din Codul Muncii, dar şi ale art. 141 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte obiectul acţiunii în contencios administrativ, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, rezultă că se urmăreşte cercetarea legalităţii conduitei autorităţii publice transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

Înalta Curte reţine că, în cauză, reclamantul a învestit instanţa cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, iar nu în temeiul Legii contenciosului administrativ.

Cu toate că obiectul cererii de chemare în judecată este nelămurit, în lipsa oricăror precizări din partea reclamantului, Înalta Curte constată că nemulţumirea sa se referă la cuantumul pensiei în plată, în acest sens fiind depuse talonul de pensie şi decizia nr. 248861/10.04.2014 privind acordarea pensiei .

Prin urmare, întrucât, în speţă, nu se contestă vreun act administrativ sau refuz emis de o autoritate centrală care să atragă competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, ci, se invocă nerespectarea pretinsului drept al reclamantului de a i se calcula punctul de pensie începând cu data de 01.09.2020 majorat cu 40%, prezentul litigiu se circumscrie materiei asigurărilor sociale, competenţa de soluţionare a cauzei revenind Tribunalului Dolj.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Guvernul României, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.