Supervisory authority's appeal held inadmissible; final judgment ordering action on data complaint upheld.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the data protection supervisory authority against the Court of Appeal's judgment, which had partially upheld the claimant's action and ordered the authority to issue a decision on the claimant's petition within 15 days; the appellate judgment remains in force. The underlying dispute concerned the authority's failure to respond to a data-subject complaint under the former Data Protection Law No. 677/2001, with the lower court treating the authority's interim letter as an unjustified refusal to resolve the request. The High Court held that, under Article 26(1) of Law No. 677/2001, any decision of the supervisory authority—including a refusal to act as assimilated to an administrative act under Article 2(2) of Law No. 554/2004—is subject only to a 15-day direct challenge before the administrative court, and that the resulting judgment is final and irrevocable, so no appeal lies; the erroneous mention of an appeal remedy in the lower court's dispositif cannot confer a right to a remedy the law does not provide.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 25 din Legea nr. 677/2001, art. 26 din Legea nr. 677/2001, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001; Supervisory authority's appeal held inadmissible; final judgment ordering action on data complaint upheld: The underlying dispute concerned the authority's failure to respond to a data-subject complaint under the former Data Protection Law No. 677/2001, with the lower court treating the authority's interim letter as an unjustified refusal to resolve the request. The High Court held that, under Article 26(1) of Law No. 677/2001, any decision of the supervisory authority—including a refusal to act as assimilated to an administrative act under Article 2(2) of Law No. 554/2004—is subject only to a 15-day direct challenge before the administrative court, and that the resulting judgment is final and irrevocable, so no appeal lies; the erroneous mention of an appeal remedy in the lower court's dispositif cannot confer a right to a remedy the law does not provide.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the court's decision to reject the appeal as inadmissible.
Cited in the reasoning and as legal basis for the decision, establishing that only legally provided appeals may be exercised.
Full text
Şedinţa publică din data de 31 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 12 martie 2018, pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a solicitat obligarea pârâtei la emiterea, în termen de 15 zile, a răspunsului final (deciziei) la petiţia nr. 3773/07.02.2018, sub sancţiunea aplicării preşedintelui A.N.S.P.D. C. pen. a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, ce se face venit la bugetul de stat şi a plăţii penalităţilor de 1.000 RON/zi de întârziere.
Totodată, a solicitat şi obligarea pârâtei la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 163 din 20 iunie 2018, Curtea de Apel Cluj a hotărât următoarele:
- a respins excepţia tardivităţii întâmpinării;
- a respins excepţiile invocate prin întâmpinare;
- a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
- a obligat pârâta să emită, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, o decizie cu privire la plângerea reclamantului, înregistrată sub nr. x/07.02.2018;
- a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinţei atacate, în sensul respingerii cererii de obligare a sa "să emită, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, o decizie cu privire la plângerea reclamantului, înregistrată sub nr. x/07.02.2018".
4. Apărările formulate în cauză
Legal citat, intimatul-reclamant A. nu a formulat întâmpinare faţă de recursul declarat în cauză.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de faţă, reclamantul A. a formulat critici faţă de nesoluţionarea în termen a plângerii adresate pârâtei Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării datelor cu Caracter Personal, solicitând obligarea acestei autorităţi la emiterea unei decizii, potrivit art. 25 din Legea nr. 677/2001. La dosarul cauzei a fost depusă adresa nr. x/07.03.2018, prin care autoritatea pârâtă a informat reclamantul că se fac demersuri în vederea soluţionării plângerii sale şi că i se va transmite un răspuns la finalul investigaţiei.
Soluţionând acţiunea cu care a fost învestită, instanţa de fond a constatat caracterul parţial temeinic al cererii de chemare în judecată, reţinând că adresa emisă în 07.03.2018, aflată în copie la f.51, reprezintă doar o informare intermediară a reclamantului asupra stadiului demersurilor efectuate, iar nu rezultatul final în situaţia semnalată, astfel încât a obligat pârâta la emiterea unei decizii cu privire la plângerea depusă de reclamant.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date:
"Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispoziţiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Soluţia este definitivă şi irevocabilă."
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
În speţă, instanţa de fond a pronunţat o soluţie în considerarea refuzului nejustificat al autorităţii pârâte de a soluţiona cererea depusă de reclamant. Şi în acest caz, calea de atac judicioasă rămâne cea prevăzută de legea specială pentru situaţia soluţionării cererii prin emiterea actului administrativ.
Pe cale de consecinţă, sentinţa recurată are caracter definitiv, conform tezei finale a art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, iar recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Este adevărat că instanţa de fond a menţionat în dispozitivul hotărârii calea de atac a recursului, dar menţiunea greşită din cuprinsul hotărârii judecătoreşti nu deschide dreptul părţii la formularea unei căi de atac neprevăzute de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal împotriva sentinţei civile nr. 163 din 20 iunie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.