EU grant salary rejection quashed and remanded for retrial after appeal on misidentified defendant and inadequate reasoning

Şedinţa publică din data de 30 martie 2021

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ la data de 24.04.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Centrul Naţional de Dezvoltarea a Învăţământului Profesional şi Tehnic - Organismul Intermediar POSDRU şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, anularea răspunsului la contestaţie nr. 6885/02.08.2016 emis de către CNDIPT-OIPOSDRU cu privire la contestaţia formulata împotriva scrisorii standard de informare nr. x/02.02.2016; anularea scrisorii standard de informare nr. x/02.02.2016 emisă de către parata CNDIPT-OIPOSDRU; constatarea eligibilităţii sumei de 14.207lei aferenta salariilor si contribuţiilor aferente expertului B. - expert implementare; obligarea paratei, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de derularea prezentului litigiu.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 543 din data de 12 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fonduri Europene, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Centrul Naţional de Dezvoltarea a Învăţământului Profesional şi Tehnic - Organismul Intermediar POSDRU.

A anulat răspunsul la contestaţie nr. 6885/2.08.2016 emis de către CNDIPT - OIPOSDRU, precum şi scrisoarea standard de informare nr. x/2.02.2016 emisă de CNDIPT - OIPOSDRU.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 543 din data de 12 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Organismul Intermediar Pentru Programul Operaţional Capital Uman prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L.

În susţinerea cererii de recurs, recurentul-pârât a precizat că instanaţ de fond a pronunţat o sentinţă în contradictoriu cu CNDIPT fost Organism Intermediar POSDRU şi nu cu OI POCUMEN căruia i s-a transmis calitatea procesuală pasivă conform art. 38 C. proc. civ.

Mai susţine recurentul că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă în contradictoriu cu CNDIPT fost Organism Intermediar POSDRU care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii, situaţie care se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În încheierea din 15.01.2018 Curtea de Apel Bucureşti motivează că "având în vedere că a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, asupra efectului admiterii acestei excepţii urmând a se pronunţa prin hotărâre", iar în hotărârea atacată nu motivează acest aspect. Aşadar instanţa de fond a omis să motiveze admiterea excepţiei invocate prin întâmpinare de către MDRAPFE, actualmente Ministerul Fondurilor Europene, menţionând direct în dispozitivul sentinţei atacate că respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acest Minister ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă,

Tot în cuprinsul încheierii din 15.01.2018 Curtea de Apel Bucureşti motivează că, ... în ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii vizează doar lipsa procedurii prealabile (nicăieri în cuprinsul dosarului nu există dovada depunerii acesteia), iar pe alt aspect este cel al actelor efectiv atacate, acestea fiind o scrisoare standard de informare a beneficiarului şi adresa de răspuns la contestaţie care potrivit art. 51 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 nu reprezintă actele ce pot fi atacate în contenciosadministrativ.

Prin urmare, faţă de aceste aspecte, solicită admiterea excepţiei şi respingerea ca atare a acţiunii faţă de MDRAPFE",

Cu privire la această suituaţia, recurentul-pârât invederează că instanţa de fond a omis să motiveze această excepţie atăt în încheierea atacată cât şi în sentinţa atacată cu recurs.

Totodată precizează că instanţa de fond trece direct la analiza fondului cauzei şi face o analiză sumară a cauzei şi totodată contradictorie, reţinând faptul că, "În plus, Curtea va aprecia că aceste condiţii, astfel cum sunt prezentate în cadrul actului administrativ atacat nu sunt enumerate în cuprinsul cadrului normativ aplicabil ca şi condiţii de eligibilitate" continuând cu menţiunea că "în ceea ce priveşte motivul de invalidare constând în faptul ci documentele depuse au un conţinut identic, Curtea, chiar dacă pârâta nu a motivat în drept această apreciere, va considera ca aceasta poate fi reţinută în conexiune cu condiţia de eligibilitate în justificarea acestora ",

Astfel instanţa de fond nu prezintă o motivare raportată la legislaţia specifică în materie, respectiv prevederile din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, subcapitolul 3.2, conform căruia s-au declarat neeligibile activităţile, şi nu analizează şi nu motivează concluzia comisiei de soluţionare a contestaţiei care a propus resolicitarea la rambursare a acestei cheltuieli conform prevederilor Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015.

Mai susţine recurentul-pârât că de fond a motivat sentinţa, fără a aplica prevederile din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, subcapitolul 3.2, conform căruia "experţii din echipa de implementare nu desfăşoară activităţi de management de proiect şi nu au atribuţii în acest sens", astfel încât suma de 14.207,00 RON este cheltuială neeligibilă pentru nerespectarea acestora.

Recurentul-pârât în susţinerea cererii de recurs a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

5. Cu privire la examinarea recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 07.01.2019 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de la data de 26 octombrie 2021, iar ulterior prin încheierea din 17 aprilie 2019 s-a preschimbat din oficiu termenul de judecată la data de 30 martie 2021.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Cu privire la starea litigioasă, Înalta Curte reţine pe scurt că între intimata-reclamantă şi pârâta Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Centru National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic s-a încheiat contractul de finanţare x având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU prin CNDIPT OI POSDRU, pentru implementarea Proiectului "Performanta pentru angajaţi".

In conformitate cu prevederile documentelor de finanţare a depus cererea de rambursare nr. x înregistrata la CNDIPT_OI sub nr. x/21.10.2015 prin care a solicitat rambursarea sumelor cheltuite în perioada 01.10.2015 - 15.10.2015, printre aceste cheltuieli regăsindu-se şi suma de 14.207 RON reprezentând contravaloarea salariilor achitate expertului implementare B. pentru lunile mai 2015(BS, BASFS), iunie 2015 (venit net, BS, BASFS), iulie 2015 (venit net, BS, BASFS) si august 2015 (venit net).

Prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. CNDITP 1351/02.02.2016 a fost invalidata suma de 14.207 RON anterior descrisa din următoarele motive: "Livrabilele nu sunt corelate cu activ descrise in prima coloana din RAI. In plus au fost prezentate aceleaşi livrabile in lunile iunie, iulie, august, fără sa se poată identifica stadiul lunar/progresul lunar. Deşi au fost prezentate drept versiuni diferite conţinutul documentelor este identic. Prin natura lor, livrabilele sunt specifice managementului de proiect." Împotriva acestei măsuri a făcut contestaţie reclamanta, soluţionată prin răspunsul la contestaţie nr. 6885/02.08.2016 emis de către CNDIPT-OIPOSDRU, împotrivă căruia a formulat cerere de chemare în judecată.

Înalta Curte apreciază că, în speţă este relevantă procedura prin care, începând cu data de 01.08.2017 funcţiile delegate Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic au fost retrase conform H.G. nr. 518/20.07.2017, iar atribuţiile legale privind închiderea POSDRU au fost preluate de OIPOCU MEN în baza Acordului de delegare a anumitor atribuţii privind implementarea POCU 2014-2020 nr. MEN CABINET MINISTRU/8900/20.04.2017.

Această procedură de translatare a calităţii procesuale pasive a fost prezentată de către recurentul-pârât, cu toate acestea Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă în contradictoriu cu CNDIPT fost Organism Intermediar POSDRU şi nu cu Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale (OI POCUMEN). Cu privire la această confuzie, Înalta Curte constată că aceasta s-a reţinut şi în cuprinsul încheierii din 15 ianuarie 2018.

În aceste condiţii se confirmă că prima critică formulată împotriva sentinţei recurate de către recurentul-pârât este întemeiată, instanţa de fond făcând o confuzie între părţile care s-au succedat în cadrul procedurii de judecată desfăşurată în faţa instanţei de fond şi astfel în dispozitivul sentinţei pârâtul este nominalizat ca fiind CNDIPT - OIPOSDRU, entitate închisă conform celor mai sus arătate, în loc să nominalizez succesorul său în drepturi, respectiv Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale (OI POCU).

Totodată instanţa de recurs apreciază, dincolo de omisiunea reţinerii în mod greşit a pârâtei, că instanţa de fond nu efectuează o analiză completă a cauzei. Aceasta deşi anulează în totalitate scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. CNDITP 1351/02.02.2016 şi răspunsul la contestaţie nr. 6885/02.08.2016 emis de către CNDIPT-OIPOSDRU, totuşi nu efectuează o analiză completă a tuturor motivelor invocate de părţi în suţinerea poziţiilor lor procesuale.

Aşadar şi cea de-a doua critică a recurentului-pârât, prin care apreciază că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii este întemeiată.

Instanţa de recurs apreciază că analiza instanţei de fond este sumară, construită preponderent pe apărările suţinute de reclamantă fără ca aceasta să facă o analiză efectivă a apărărilor emise de pârât, fapt ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii pronunţate.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a efectuat o analiză parţială a cauzei dedusă judecăţii, aceasta neanalizând toate faptele constatate de organul de control şi puse în sarcina reclamantei care au condus la sancţiunea aplicată acesteia, motiv pentru care se impune o rejudecare a cauzei sub toate aspectele sale.

În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că sentinţa recurată este casabilă din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 Coc proc. civ., deoarece în cuprinsul considerentelor sentinţei nu sunt analaizate în detaliu susţinerile reclamantei în raport cu legislaţia în materie şi capetele de cerere formulate de acesta, precum şi faptul că nu sunt prezentate motivele pentru care apărările pârâtului sunt respinse.

În conformitate cu prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, instanţa este obligată să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătând atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Motivarea este, aşadar, un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Orice parte, în cadrul unei proceduri, are dreptul să prezinte judecătorului observaţiile şi argumentele sale, iar acesta trebuie să le examineze în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv, decât dacă toate cererile şi observaţiile părţilor sunt corect examinate de către instanţă, aceasta având în mod necesar obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă.

Conduită procedurală a instanţei de fond, prin neraportare şi la argumentele prezentate în apărare de către pârât, face practic imposibilă exercitarea controlului judiciar al sentinţei recurate, instanţa de recurs neavând posibilitatea procedurală legală în această fază procesuală de a analiza cauza în raport de toate faptele reţinute în actul de control constatat.

Astfel, în speţă se impune soluţia casării cu trimitere spre rejudecare, din cauza lipsei motivării complete sentinţei recurate şi pentru asigurarea părţilor dublului grad de jurisdicţie prevăzut de lege.

În considerarea celor de mai sus, Înalta Curte urmează a trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, urmând ca în rejudecare, aceasta să stabilească cu exactitate situaţia de fapt dedusă judecăţii, să reţină şi să analizeze concis în raport de apărările părţilor toate faptele care au stat la baza emiterii scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. CNDITP 1351/02.02.2016 şi a răspunsului la contestaţia nr. 6885/02.08.2016 emis de către CNDIPT-OIPOSDRU, în raport de apărările formulate de părţi, precum şi să facă o analiză obiectivă a probatoriul propus de acestea în cauză.

Pentru toate considerentele expuse, constatând că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa atât sentinţa, cât şi încheierea din 15 ianuarie 2018 atacate şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca instanţa cu prioritate să stabiliească în mod clar părţile care au calitate procesuală în proces.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va examina şi celelalte argumente invocate de pârât prin cererea de recurs, precum şi susţinerile reclamantei prin întâmpinarea depusă în dosarul de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Fondul Social European - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman împotriva încheierii din data de 15 ianuarie 2018 şi a sentinţei civile nr. 543 din data de 12 februarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot încheierea şi sentinţa recurate şi trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2021.