Retrospective recalculation of judicial salaries as mooted by subsequent ministerial orders and Ministry of Justice lack of passive standing for auxiliary staff

Şedinţa publică din data de 20 mai 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2016 la data de 9.09.2016, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate refuzul pârâtului de a soluţiona cererea reclamanţilor privind emiterea unor noi ordine de salarizare în temeiul art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014 şi pe cale de consecinţă obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei, de a emite pentru fiecare dintre reclamanţi în parte începând cu data de 09.04.2015 (data intrării în vigoare a Legii 71/2015) si până la data de 31.07.2016 a unor noi ordine de salarizare în vederea recalculării indemnizaţiei de încadrare în acord cu art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015 în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi a funcţiei îndeplinite în cadrul instanţei.

În acest sens, solicită obligarea pârâtului la acordarea începând cu 09.04.2015, în temeiul art. 1 alin, 51 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015 a diferenţei salariale rezultată din aplicarea de procente şi aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut într-o nouă tranşă de vechime în muncă în funcţie ulterior datei de 1 ianuarie 2011.

De asemenea, solicită obligarea pârâtului ca la emiterea ordinelor de salarizare să ţină cont în cazul promovărilor în funcţie şi al numirii în funcţii de conducere a judecătorilor, de procentele aferente vechimii în muncă şi în funcţie, avute la data promovării, care urmează să fie incluse în indemnizaţia de încadrare brută lunară de la data de 31 decembrie 2009, chiar dacă respectiva vechime în munca/în funcţie a fost îndeplinită ulterior acestei date.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1934 din data de 24 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

- a admis excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii M., Y., DDD., WWWW., ZZZZ., SSSSS., HHHHHH., PPPPPP., RRRRRR., ZZZZZZ., HHHHHHH., LLLLLLL., SSSSSSS., YYYYYYY., ZZZZZZZ. pentru lipsa semnăturii;

- a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii M., Y., DDD., WWWW., ZZZZ., SSSSS., HHHHHH., PPPPPP., RRRRRR., ZZZZZZ., HHHHHHH., LLLLLLL., SSSSSSS., YYYYYYY., ZZZZZZZ. ca nesemnată;

- a admis excepţia tardivităţii cererii adiţionale;

- a constat decăzuţi reclamanţii din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată;

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii - personal auxiliar de specialitate şi în ceea ce priveşte capătul de cerere formulat de reclamanţii magistraţi privind plata diferenţei salariale rezultate;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii - personal auxiliar de specialitate, JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., QQQQQQ., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., TTTTTTT.., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a admis în parte cererea de chemare în judecată iniţial formulată reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Z., AA., BB., CC., DD., EE., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV.., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., FF., GG., HH., II. A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei Bucureşti;

- a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită reclamanţilor magistraţi ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale, astfel: - producătoare de efecte juridice în perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 347,10 RON; - producătoare de efecte juridice în perioada 01.12.2015 - 31.07.2016, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 381,823 RON;

- a respins capătul de cerere formulat de reclamanţii magistraţi privind plata diferenţei salariale rezultate formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

3. Cererile de recurs

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii şi pârâtul Ministerul Justiţiei.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, pârâtul Ministerul Justiţiei a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate în sensul respingerii în integralitate a acţiunii.

A arătat recurentul-pârât că, la data de 21.12.2016 a fost emis OMJ nr. 4680/C/21.12.2016 în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 în acord cu Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015 şi mai ales ca urmare a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

Prin art. 1 al OMJ nr. 4680/C/2016 s-a prevăzut că, începând cu data de 09.04.2015, se recalculează indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile judecătorilor, care la acea dată beneficiau de un cuantum al acestora mai mic decât cel stabilit la nivel maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Ulterior, prin OMJ nr. 219/01.02.2017 a fost modificat OMJ nr. 4680/C/2016, la art. 1 alin. (1) din cuprinsul acestuia prevăzându-se că: "Începând cu data de 1 octombrie 2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 (...).".

În raport cu aceste aspecte, la data de 24.05.2017 a fost emis noul ordin de salarizare al reclamanţilor, OMJ nr. 1489/C/24.05.2017 în aplicarea ordinelor anterior menţionate. Astfel, reclamanţii au primit indemnizaţia majorată cu valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, aşa încât este nejustificată obligarea pârâtului de a emite noi ordine.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamanţii au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În mod eronat instanţa de fond a anulat cererea de chemare în judecată ca nefiind semnată de către ZZZZ. Liliana şi SSSSS., deşi lipsa semnăturii a fost acoperită în faţa primei instanţe potrivit dispoziţiilor art. 196 alin. (2) C. proc. civ.

Asupra excepţiei tardivităţii cererii adiţionale, reclamanţii arată că în mod eronat instanţa de fond a calificat-o ca o cerere modificatoare şi nu într-o cerere precizatoare potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (2) pct. 2. C. proc. civ.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţie, reclamanţii arată că în mod greşit prima instanţă a admis această excepţie fără să valorifice dispoziţiile art. 14 din H.G. nr. 652/2009 potrivit cărora drepturile salariale ale personalului din sistemul de justiţie se realizează pe scară ierarhică, ordonatorii terţiari solicită ordonatorilor secundari, iar aceştia solicită ordonatorului principal, Ministerul Justiţiei sumele de bani necesare plăţii drepturilor salariale ale personalului din subordine.

În ceea ce priveşte fondul pretenţiei, reclamanţii arată că prima instanţă a aplicat greşit normele de drept material referitoare la egalizarea salariilor în sistemul autorităţii judecătoreşti, întrucât chiar dacă doar de la data de 01.10.2016, ca urmare a Ordinului Preşedintelui Înaltei curţi de Casaţiei şi justiţie nr. 283/25.10.2016 s-a calculat salariul pe baza valorii de referinţă sectorială cu suma de 405 RON, majorată cu 10%, calculul trebuia să fie făcut începând cu data de 09.04.2015.

La data de 09.04.2015 existau în sistemul de justiţie magistraţi al căror salariu a fost calculat prin raportare la o valoare sectorială de 405 RON, dar aceasta nu a fost inclusă în salariul de bază ci a fost acordată separat prin procedura executării silite prevăzută de O.U.G. nr. 71/2009, fiind tot o componentă a salariului.

4. Apărările intimaţilor

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Justiţiei a solicitat respingerea recursului reclamanţilor ca nefondat, iar prin notele scrise depuse la data de 15 mai 2020 a solicitat, faţă de emiterea OMJ nr. 99/C/2019 şi 3083/C/2018, respingerea acţiunilor ca rămase fără obiect.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamanţii au solicitat respingerea recursului Ministerului Justiţiei ca nefondat.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate în cadrul cererilor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, respectiv a dispoziţiilor art. 148 C. proc. civ.:

"Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă…, precum şi semnătura."

În acelaşi sens, dispoziţiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incidente în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, arată că:

"Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă."

Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege."

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată, chiar şi în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanţă, potrivit art. 148 alin. (2) şi art. 149 alin. (4) C. proc. civ.

De asemenea, semnătura părţii trebuie să fie olografă, neputând fi dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că reclamanţii ZZZZ. Liliana şi SSSSS. au transmis Curţii de Apel Timişoara în dosarul x/2016 un înscris în cuprinsul căruia au arătat că înţeleg să semneze şi să-şi însuşească cererea de chemare în judecată, prin fax în data de 10.10.2016 şi prin serviciul poştă (înregistrat la instnaţă la data de 13.10.2016, dosar fond Curtea de Apel Timişoara

Întrucât la dosarul cauzei se regăseşte un exemplar original al cererii anterior precizate care să cuprindă semnătura olografă a petenţilor, Înalta Curte constată ca sunt întrunite condiţiile de formă ale unei cereri adresate instanţei de judecată, cererea de recurs cuprinzând semnătura părţilor, urmând a admite recursul declarat de reclamantele ZZZZ. Liliana şi SSSSS. împotriva sentinţei civile nr. 1934 din data de 24 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa recurată şi va respinge excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii în privinţa reclamantelor ZZZZ. Liliana şi SSSSS..

Reclamanţii au învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unor noi ordine de salarizare conform art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 71/2015, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi a funcţiei îndeplinite în cadrul instanţei şi plata diferenţelor salariale rezultate.

Înalta Curte constată că, la data de 24.05.2017, a fost emis Ordinul ministrului justiţiei nr. 1489/C, în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015, urmare şi a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

Astfel, prin ordinul menţionat mai sus, la art. 1 s-a dispus că:

"Începând cu 09.04.2015, judecătorii care beneficiau la acea dată de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivel maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

La art. 2 din ordinul menţionat se prevede că:

"Începând cu 1 august 2016, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi a asistenţilor judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal, inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, în vederea stabilirii unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în funcţie, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Înalta Curte reţine că, pentru aplicarea art. 1 alin. (51) O.U.G. nr. 83/2014, la stabilirea indemnizaţiei intimatei-reclamante, s-a ţinut cont de nivelul maxim al cuantumului salariului de bază şi al sporurilor pentru funcţia similară, astfel cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, diferenţele băneşti rezultate din calcularea în acest mod a drepturilor salariale începând cu data de 09.04.2015.

De asemenea, prin Ordinul MJ nr. 1489/C/24.05.2017, în aplicarea OMJ nr. 4680/C/2016 şi nr. 219/C/2017, a fost stabilit noul cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a sporurilor aferente acestora.

Prin urmare, având în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, recurentul-pârât a răspuns pretenţiilor reclamanţilor şi a procedat la emiterea Ordinelor nr. 99/C/2019, prin care au fost recalculate drepturile salariale pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018 şi nr. 3083/C/2018, prin care au fost recalculate drepturile drepturile începând cu data de 01.07.2018, prin care judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţilor judiciari li s-au stabilit drepturile salariale (solicitate prin cererea dedusă judecăţii), Înalta Curte constată că acţiunea reclamanţilor judecători şi asistenţi judiciari a rămas fără obiect, restul alegaţiilor recurentului neimpunându-se a mai fi analizate.

Având în vedere că obiectul acţiunii îl reprezintă pretenţia concretă a reclamanţilor şi acesta este unul dintre elementele esenţiale ale acţiunii civile, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., precum şi faptul că, în speţă, obiectul cererii deduse judecăţii l-a constituit obligarea pârâtului la emiterea unor decizii de salarizare în vederea recalculării indemnizaţiei de încadrare ce li se cuvin, precum şi a diferenţelor salariale aferente, începând cu data de 09.04.2015, instanţa de control judiciar reţine că această pretenţie a fost satisfăcută şi, în consecinţă, este întemeiată excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, cu consecinţa respingerii acesteia ca atare.

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge cererea formulată de reclamanţii judecători şi asistenţi judiciari, ca rămasă fără obiect.

În aceea ce priveşte recursul declarat de reclamanţii personal auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Arad şi Judecătorie Arad, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat.

Reţine instanţa de control judiciar că în privinţa capătului de cerere privind emiterea deciziilor de salarizare, potrivit dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cazul grefierilor stabilirea drepturilor salariale se realizează de Preşedintele Curţii de Apel, prin decizie, iar nu Ministerul Justiţiei. În privinţa capetelor de cerere având ca obiect pretenţii, cum părţile reclamante funcţionează ca personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Arad şi Judecătoriei Arad, calitatea de ordonator de credite şi eventual debitor al plăţii drepturilor salariale invocate de acestea se găseşte la nivelul tribunalului menţionat, faţă de care părţile reclamante se află în raport de serviciu.

Prin urmare, Înalta Curte are în vedere că raportul juridic salarial există între reclamanţi şi angajatorul direct, în timp ce Ministerul Justiţiei este parte a unui alt raport juridic, unul de drept financiar, implicând ordonatorii de credite subordonaţi (secundari şi terţiari), iar nu direct pe reclamanţi.

Aceasta întrucât, calitatea recurentului - pârât Ministerul Justiţiei, de ordonator principal de credite, prevăzută de art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu cuprinde şi obligaţia de plată a diferenţelor salariale restante, ci numai de a dispune toate măsurile ce se impun în vederea asigurării în bugetele proprii şi ale instanţelor (ordonatori secundari şi terţiari) a creditelor necesare pentru efectuarea drepturilor salariale.

Înalta Curte reţine şi dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 304/2004, conform cărora " (1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.".

În acest context, în mod corect, prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi a respins acţiunea formulată de reclamantii-personal auxiliar de specialitate în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantele ZZZZ. Liliana şi SSSSS. împotriva sentinţei civile nr. 1934 din data de 24 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1934 din data de 24 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa şi, rejudecând:

Respinge excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii în privinţa reclamantelor ZZZZ. Liliana şi SSSSS..

Respinge ca rămasă fără obiect cererea formulată de reclamanţii judecători şi asistenţi judiciari.

Menţine restul dispoziţiilor.

Respinge recursul declarat de ceilalţi reclamanţii împotriva sentinţei civile nr. 1934 din data de 24 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2020.