Scope of judicial review over asset assessment commissions: substantive evidentiary scrutiny and preliminary procedural defects

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.07.2018, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Pentru Controlul Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, A. şi B., a solicitat anularea actului administrativ reprezentat de Ordonanţa nr. 2/02.03.2018, emisă de Comisia pentru Controlul Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, constituită în baza Legii 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, privind averea persoanei evaluate A..

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 54/CA din data de 04.03.2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea promovată în contencios administrativ de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Pentru Controlul Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, A. şi B. şi a obligat reclamanta la plata către pârâtul A. a sumei 4.976 RON - cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 54/CA din data de 04.03.2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Un prim motiv de recurs se referă la faptul că sentinţa atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, a fost dată având motive contradictorii, fără a se realiza o corectă stabilire a situaţiei de fapt.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs recurenta-reclamantă arată că prin acţiune a susţinut că nu s-a făcut în niciun mod dovada realizării unor venituri substanţiale sau a unei situaţii care să le fi permis părinţilor persoanei evaluate să acorde acesteia sume substanţială în lipsa cărora averea dobândită nu putea fi justificată. În opinia recurentei, această situaţie de fapt ar fi trebuit apreciată şi în raport de lipsa de obiectivitate a martorului care era tatăl persoanei evaluate.

Or, instanţa de fond nu a prezentat propriile argumente pe aspectele invocate prin acţiune ci s-a limitat să preia argumentele Comisiei de Cercetare a Averilor.

Un al doilea motiv de recurs se referă la greşita aplicare a normelor de drept material. Se critică faptul că soluţia instanţei de fond s-a întemeiat pe susţinerile orale ale persoanei evaluate şi ale martorilor audiaţi fără ca acestea să fie coroborate cu alte mijloace de probă.

De asemenea, împotriva sentinţei a formulat recurs incident pârâtul A..

Prin recursul incident se solicită să se constate:

- nelegala sesizare a Comisiei de Cercetare a Averilor, prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile pt. perioada 2002 -04.09.2010;

- împlinirea la data de 31.12.2012 a termenului de prescripţie a răspunderii administrative (3 ani) a intimatului pentru presupusele fapte reţinute prin Raport;

- decăderea ANI din dreptul de a efectua evaluare averii intimatului după trecerea unui termen de 3 ani de la încetarea fiecărei funcţii publice;

- nelegalitatea procedurii de evaluare a averii;

- nelegala sesizare a Comisiei de Cercetare a Averilor de către ANI cu un singur raport de evaluare, în timp ce intimatul a deţinut 13 funcţii publice în perioada 23.08.2002 - 31.12.2015;

- nulitatea absolută a actelor efectuate de ANI în lucrarea nr. x/02.11.2015, inclusiv a Raportului de evaluare nr. x/21.12.2016.

4. Apărările formulate în cauză.

Recurentul-pârâtul A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului principal, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 11 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursurile, pentru următoarele considerente:

Recursul principal formulat de reclamantă este întemeiat pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a apreciat că Ordonanţa de clasare poate fi cenzurată exclusiv sub aspectul unor motive de nelegalitate din perspectiva condiţiilor generale. Din acest motiv, o serie de critici de fond, care puneau în discuţie situaţia de fapt reţinută de Comisia de Cercetare a Averilor nu au mai fost analizate sau analiza s-a limitat la o preluare necritică a aspectelor reţinute de Comisia de Cercetare a Averilor.

Or, aprecierile instanţei de fond referitoare la limitele controlului de legalitate nu au niciun suport legal, impunându-se analizarea tuturor motivelor din cadrul acţiunii, atât a celor de legalitate stricto sensu cât şi a celor de temeinicie. Rolul de filtru pe care îl are Comisia de Cercetare a Averilor nu exclude controlul deplin al activităţii acesteia de către instanţa de judecată, dată fiind calitatea de organ administrativ al acestei comisii. Controlul instanţei de judecată trebuie să privească inclusiv modalitatea în care au fost apreciate probele în cadrul procedurii administrative or, în speţă, se observă că o serie de critici din cadrul acţiunii nu au fost analizate de instanţa de fond. De asemenea, motivarea instanţei trebuie să redea raţionamentul juridic al acesteia, nefiind permis să se preia de o manieră necritică aspectele reţinute de Comisia de Cercetare a Averilor, fără arătarea motivelor pentru care sunt înlăturate criticile formulate în cadrul acţiunii.

În consecinţă, având în vedere faptul că prima instanţă a cercetat doar parţial fondul pricinii, o serie de critici din acţiune negăsindu-şi soluţionarea în cadrul sentinţei atacate, se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea pricinii pentru ca instanţa să facă o analiză proprie a tuturor aspectelor invocate în cadrul acţiunii

De asemenea, Înalta Curte constată că şi recursul incident este întemeiat, impunându-se aceeaşi soluţie de casare a hotărârii şi de trimitere a cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Aspectele pe care le-a invocat recurentul-pârât atât în faţa Comisiei de Cercetare a Averilor cât şi în faţa instanţei de judecată reprezintă chestiuni procedurale prealabile analizei pe fond a sesizării formulate de Autoritatea Naţională de Integritate. S-au invocat - nelegala sesizare a Comisiei de Cercetare a Averilor, prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile pt. perioada 2002 -04.09.2010;

- împlinirea la data de 31.12.2012 a termenului de prescripţie a răspunderii administrative (3 ani) a intimatului pentru presupusele fapte reţinute prin Raport;

- decăderea ANI din dreptul de a efectua evaluare averii intimatului după trecerea unui termen de 3 ani de la încetarea fiecărei funcţii publice;

- nelegalitatea procedurii de evaluare a averii;

- nelegala sesizare a Comisiei de Cercetare a Averilor de către ANI cu un singur raport de evaluare, în timp ce intimatul a deţinut 13 funcţii publice în perioada 23.08.2002 - 31.12.2015;

- nulitatea absolută a actelor efectuate de ANI în lucrarea nr. x/02.11.2015, inclusiv a Raportului de evaluare nr. x/21.12.2016.

Comisia de Cercetare a Averilor ar fi trebuit să facă o analiză a tuturor acestor aspecte înainte de analiza pe fond a sesizării, în caz contrar fiind nesocotit rolul de filtru al acestui organ în cadrul procedurii de cercetare a averilor.

În condiţiile în care Comisia de Cercetare a Averilor a omis să analizeze aceste aspecte revine instanţei de judecată sarcina să verifice temeinicia acestora, o soluţie pe fondul sesizării nefiind posibilă în situaţia în care există impedimente legale de natura celor susţinute de recurentul-pârât.

Faţă de toate aceste considerente, în baza art. 496 din C. proc. civ. raportat la art. 20 din lege nr. 554/2004 Înalta Curte va admite ambele recursuri şi va casa sentinţa, trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul principal formulat de reclamanta Agenţia Naţională de Integritate şi recursul incident formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 54 din 4 martie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.