Material jurisdiction for challenging refusal of EU-funded renewable energy grant: value-based versus authority-rank criteria under administrative litigation law.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Bucharest-based appellate court with jurisdiction over Ploiești, ordering that case to hear the merits. The dispute involved a claimant challenging the refusal of a non-repayable financial grant by a central public environmental administration under a national program for installing photovoltaic systems for electricity production, which the claimant argued was funded partly by European Union funds. The lower court and the appellate court had reciprocally declined material jurisdiction; the first instance court did so because the defendant was a central authority, while the appellate court did so arguing the case involved EU funding and thus fell under the value-based criterion. The High Court rejected the value-based criterion, holding that the dispute did not concern taxes, customs debts, or specific EU-funded sums as defined by law, but rather an administrative act issued by a central public authority. Applying Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative proceedings, the Court determined that cases involving acts of central authorities must be heard by the appellate courts, thereby establishing the material jurisdiction of the appellate court for this specific type of administrative litigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 134 C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Material jurisdiction for challenging refusal of EU-funded renewable energy grant: value-based versus authority-rank criteria under administrative litigation law: The dispute involved a claimant challenging the refusal of a non-repayable financial grant by a central public environmental administration under a national program for installing photovoltaic systems for electricity production, which the claimant argued was funded partly by European Union funds. The lower court and the appellate court had reciprocally declined material jurisdiction; the first instance court did so because the defendant was a central authority, while the appellate court did so arguing the case involved EU funding and thus fell under the value-based criterion. The High Court rejected the value-based criterion, holding that the dispute did not concern taxes, customs debts, or specific EU-funded sums as defined by law, but rather an administrative act issued by a central public authority. Applying Article 10(1) of Law No. 554/2004 on administrative proceedings, the Court determined that cases involving acts of central authorities must be heard by the appellate courts, thereby establishing the material jurisdiction of the appellate court for this specific type of administrative litigation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court's decision to establish the competent court in the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 25 martie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020, în data de 15.09.2020 pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Administraţia Fondului Pentru Mediu, având ca obiect "anulare act administrativ", solicitând:
- anularea deciziei Comitetului director al AFM din 11.06.2020 - publicată la 11.06.2020, prin care i-a fost respinsă cererea de finanţare depusă în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.(lista nr. 1/11.06.2020-poziţia nr. 503), publicată la data de 11.06.2020)
- anularea deciziei Comitetului director al AFM din 12.08.2020 - publicată la 12.08.2020, prin care i-a fost respinsă contestaţia la decizia Comitetului director al AFM din 11.06.2020 - publicată la 11.06.2020, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva respingerii cererii de finanţare depusă în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică. (lista a 4-a din data de 12.08.2020poziţia nr. 157),publicată la data de 12.08.2020.
- obligarea pârâtei la admiterea cererii de finanţare depusă în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.
- obligarea, în solidar, a pârâtei şi a membrilor Comitetului director, care i-au respins cererea de finanţare şi contestaţia, la plata sumei de 2.000 euro, plătibili în RON, daune morale.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa nr. 962 din data de 12 noiembrie 2020 Tribunalul Dâmboviţa, în baza art. 131, art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., respectiv art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Dâmboviţa, excepţie invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.
A reţinut că, potrivit Ordinului 287/2018 al Ministerului Mediului, pârâta din prezenta cauză nu este o autoritate publică locală sau judeţeană, ci este o autoritate publică centrală, astfel încât, având în vedere şi dip. art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ, dar şi domiciliul reclamantului, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.
Prin sentinţa nr. 30 din 17 februarie 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompeţenţei materiale a instanţei invocată din oficiu. A declinat soluţionarea acţiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului Pentru Mediu, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa - sectia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. În temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
A reţinut, potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, că legiuitorul a reglementat pentru stabilirea competentei materiale în judecarea în fond a cauzelor criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului atacat în sistemul autoritatilor publice şi criteriul valoric, acesta din urma fiind aplicabil în cauzele care au ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora; a observat ca finanţarea în cadrul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţional, se face şi din fondurile Uniunii Europene, că litigiul are ca obiect finanţare din fondurile Uniunii Europene, competenţa instanţei de contencios administrativ fiind determinată potrivit criteriului valoric.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că, prin cererea dedusă judecăţii, reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prin care solicită anularea Deciziei Comitetului director al Administraţiei Fondului Pentru Mediu de respingere a contestaţiei, anularea Deciziei de respingere a cererii de finanţare nerambursabilă, obligarea Administraţiei Fondului Pentru Mediu la aprobarea cererii de finanţare nerambursabilă, respectiv obligarea, în solidar cu membrii Comitetului director, la plata de daune morale în cuantum de 2.000 euro.
Dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,,(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1)".
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în principal anularea actului administrativ prin care Administraţia Fondului Pentru Mediu a respins cererea de finanţare nerambursabilă formulată de reclamant şi obligarea Administraţiei Fondului Pentru Mediu la aprobarea cererii de finanţare nerambursabilă, Înalta Curte reţine că litigiul nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Litigiul priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, astfel încât, în raport cu disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Ploieşti este competentă să soluţioneze prezenta cauză.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.