Police officer's salary increase claim assigned to Bucharest Tribunal after negative jurisdiction conflict resolved.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Bucharest Tribunal, Second Administrative and Fiscal Litigation Section, ruling in favor of that court and against the Cluj Tribunal's declination, with the Bucharest Tribunal's decision to hear the case prevailing as final. The underlying dispute is an administrative claim filed by a union on behalf of a police officer against the Bucharest Municipal Police Directorate, seeking payment of a 25% salary increase for police officers with higher education, backdated three years, with inflation adjustment and legal interest, after the employer rejected the request. The conflict arose because the Bucharest Tribunal declined territorial jurisdiction based on the member's domicile in Cluj-Napoca, while the Cluj Tribunal declined based on the plaintiff's Bucharest domicile at filing. The High Court applied Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which mandates exclusive territorial jurisdiction in administrative litigation at the plaintiff's domicile or seat, and Article 10(4), which requires this rule to be respected even when the action is filed on the plaintiff's behalf by another person, thereby determining that the Bucharest Tribunal, where the member was domiciled at the time of filing, is the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 129 pct. 3 C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ; Police officer's salary increase claim assigned to Bucharest Tribunal after negative jurisdiction conflict resolved: The underlying dispute is an administrative claim filed by a union on behalf of a police officer against the Bucharest Municipal Police Directorate, seeking payment of a 25% salary increase for police officers with higher education, backdated three years, with inflation adjustment and legal interest, after the employer rejected the request. The conflict arose because the Bucharest Tribunal declined territorial jurisdiction based on the member's domicile in Cluj-Napoca, while the Cluj Tribunal declined based on the plaintiff's Bucharest domicile at filing. The High Court applied Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which mandates exclusive territorial jurisdiction in administrative litigation at the plaintiff's domicile or seat, and Article 10(4), which requires this rule to be respected even when the action is filed on the plaintiff's behalf by another person, thereby determining that the Bucharest Tribunal, where the member was domiciled at the time of filing, is the competent forum.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for establishing jurisdiction in the negative conflict of competence.
Full text
Şedinţa publică din data de 25 martie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a-II-a contencios administrativ şi fiscal reclamantul Sindicatul National Pro Lex pentru membrul de sindicat A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti obligarea acesteia din urmă la plata sumelor compensatorii tranzitorii reprezentând sporul de 25% cuvenit agenţilor de poliţie cu studii superioare începând cu 3 ani în urmă, de la data introducerii acţiunii conform recalculării, actualizată cu indicele inflaţiei şi cu dobânda legală calculată la sumele restante ce trebuie achitate, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acţiunii s-a arătat, in esenţă, că desi domnul A.-funcţionar public cu statut special (poliţist) -care îşi desfăşoara actvitatea in cadrul instituţiei pârâte, a absolvit, cu diplomă de licenţă, studii universitare de drept in anul 2010, nu beneficiază de sporul de 15% recunoscut functionarilor publici cu studii superioare, cererea sa pentru recunoasterea acestor drepturi salariale fiind respinsă de catre pârâtă la data de. 06.03.2020
În drept, au fost invocate prevederile Legii- cadru nr. 284/2010, ale Legii nr. 554/2004, resectiv prev .Legii nr. 71/2015.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 5016/2020 Tribunalul Bucuresti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, in temeiul art. 536 Cod administrativ, art. 10 alin. (3) si (4) din Legea nr. 554/2004, art. 129 pct. 3 C. proc. civ., reţinând că membrul de sindicat reprezentat in cauza de Sindicatul National Pro Lex are domiciliul in Cluj-Napoca, a dispus declinarea competenţei in favoarea Tribunalului Cluj .
Prin sentinţa civilă nr. 482/2021, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Cluj in privinta solutionarii cererii de chemare in judecată formulată de reclamantul Sindicatul Naţional " Pro Lex", pentru membrul de sindicat A.. A declinat competenţa in favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a-II-a contencios administrativ şi fiscal .
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă.
A dispus suspendarea cauzei si inaintarea dosarului Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie in vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II - a contencios administrativ şi fiscal.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că, în materia contenciosului administrativ, competenţa teritorială nu mai este alternativă, competenţa aparţinând exclusiv instanţei de la domiciliul reclamantului, soluţie adoptată de legiuitor prin modificarea art. 10 alin. (3) al Legii nr. 554/2004 prin Legea 212/2018.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.
Având în vedere că, la data înregistrării cererii de chemare în judecată, reclamantul A. avea domiciliul în Bucureşti, astfel cum rezultă din cartea de identitate depusă la dosar, competent să soluţioneze prezentul litigiu este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II - a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional PRO LEX, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.