Gas network capacity overage tariff: aggregate "type of point" vs. individual point calculation under Article 99 of the Gas Transmission Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject the claimant's administrative lawsuit. The dispute concerned the legality of an ANRE decision confirming the validity of invoices issued by the national gas transmission system operator for capacity oversights between November 2016 and April 2017, with the claimant arguing that the operator incorrectly calculated excess capacity tariffs by applying them at the individual entry/exit point level rather than aggregating capacities by point type. The Court held that the lower instance correctly interpreted Article 99 of the Gas Transmission System Code in correlation with Article 18(2), which explicitly mandates the application of capacity reservation and overshooting tariff procedures at individual physical entry/exit points not grouped in virtual points, rejecting the claimant's interpretation that the "sum of capacities" in the calculation formula referred to a sum of points rather than a sum of reserved capacities across individual contracts and specific locations.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 493 C. proc. civ, art. 201 din C. proc. civ, art. 402 din C. proc. civ; Gas network capacity overage tariff: aggregate "type of point" vs. individual point calculation under Article 99 of the Gas Transmission Code: declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză sentinţa atacată fiind dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 99 din Codul reţelei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.01.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei-Comisia de Soluţionare a Disputelor pe Piaţa Angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa gazelor naturale şi SNTGN Transgaz S.A. a solicitat anularea Hotărârii ANRE nr. 38/12.12.2017 privind soluţionarea disputei intervenite cu ocazia derulării contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016 cu SNTGN Transgaz S.A., având ca obiect anularea facturilor fiscale nr. x/03.02.2017, y/03.02.2017, z/27.02.2017, w/21.03.2017, t/21.04.2017, s/23.05.2017 reprezentând contravaloarea depăşirilor de capacitate în lunile noiembrie 2016, decembrie 2016, ianuarie 2017, februarie 2017, martie 2017 si aprilie 2017, facturi emise de SNTGN Transgaz S.A. in cadrul derulării contractului de transport gaze naturale.
Prin sentinţa civilă nr. 3027 pronunţată în data de 25 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI-COMISIA DE SOLUŢIONARE A DISPUTELOR PE PIAŢA ANGRO ŞI CU AMĂNUNTUL APĂRUTE ÎNTRE PARTICIPANŢII LA PIAŢA GAZELOR NATURALE, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei nr. 3027 din data de 25 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., încadrând în drept criticile sale în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Împotriva recursului promovat de reclamantă ambele intimate -pârâte au formulat întâmpinări.
Prin întâmpinarea sa intimata -pârâtă Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. a invocat excepţia nulităţii recursului, cu consecinţa anulării cererii. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi, pe cale de consecinţă, menţinerea sentinţei, ca temeinică şi legală.
La rândul său, intimata - pârâtă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a solicitat prin întâmpinare respingerea, ca nefondat, a recursului şi, pe cale de consecinţă, menţinerea hotărârii de fond, ca legală şi temeinică.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia din data de 07.01.2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 23 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Aspectele de nelegalitate invocate de către recurenta-reclamantă au fost încadrate de aceasta pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 99 din Codul reţelei de către prima instanţă interpretarea nelegală determinând nelegalitatea soluţiei de respingere a acţiunii.
Deşi, instanţa de fond a reţinut ca "înlocuirea formulării fiecare tip de puncte" din formula de calcul a depăşirii capacităţii de rezervare cu formula "fiecare punct" conduce, prin interpretare, la soluţia invocata de reclamanta, aceasta a concluzionat in mod greşit faptul ca art. 99 din Codul reţelei nu reglementează, in mod izolat, modalitatea de calcul a depăşirilor de capacitate.
Art. 99 este unicul articol care reglementează modalitatea de calcul si din conţinutul acestui articol apare inechivoca intenţia reglementatorului de a modifica abordarea privind calculul tarifului de depăşire a capacităţii rezervate, in sensul înlocuirii fiecărui punct de intrare/ieşire în/din SNT la care UR a depăşit capacitatea rezervată cu suma capacităţilor rezervate/utilizate pe fiecare tip de puncte.
Deşi, art. 99 este unicul articol care reglementează modalitatea de calcul si din conţinutul acestuia reiese foarte clar faptul ca acest calcul trebuie efectuat: "Pentru fiecare zi gazieră şi fiecare TIP de puncte de intrare/ieşire în/din SNT la care UR a depăşit capacitatea rezervată, UR va plăti OTS un tarif de depăşire a capacităţii rezervate (TDCR) si NU "pe fiecare punct de intrare/ieşire" cum susţine S.N.T.G.N Transqaz S.A., in mod eronat, ANRE considera ca modalitatea de calcul a depăşirii de capacitate rezervata în perioada noiembrie 2016 - aprilie 2017, realizata de S.N.T.G.N Transgaz S.A. in baza contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016, a respectat prevederile art. 99 din Codul reţelei.
Instanţa de fond retine in mod greşit ca prevederile art. 99 trebuie corelate cu art. 18 alin. (2) din Codul reţelei, intrucat rezervarea de capacitate, facilitatea de transfer de capacitate si determinarea respectării si asigurării nivelului capacităţii rezervate si de neasigurare a capacităţii rezervate sunt operaţiuni care se fac in fiecare dintre punctele descrise la art. 18 alin. (2) din Codul reţelei.
Prevederile art. 99 din Codul reţelei, modificate prin Ordinul ANRE nr. 160/2015 privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013 (Ordinul ANRE nr. 160/2015) reglementează clar modalitatea de determinare a depăşirii de capacitate, respectiv la nivel de tip de puncte de intrare/ieşire in/din SNT si prin însumarea capacităţilor rezervate/utilizate; pe aceste tipuri de puncte.
De asemenea prevederile art. 18, alin. (2) din Codul reţelei, prevăd următoarele "In punctele fizice de intrare/ieşire in/din SNT negrupate in puncte virtuale, in punctele fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie, in punctele virtuale de intrare in SNT, precum si in punctele virtuale de ieşire din SNT menţionate la art. 17' alin. (2) lit. b)-d) se aplica următoarele proceduri/operaţiuni prevăzute de Codul reţelei: (...) i) determinarea respectării si asigurării nivelului capacităţii rezervate si aplicarea tarifelor de depăşire a capacităţii rezervate si de neasigurare a capacităţii rezervate."
Prin coroborarea celor doua prevederi rezulta fara echivoc ca modalitatea de determinare a depăşirii de capacitate, este prin raportare la nivel de tip de puncte de intrare/ieşire in/din SNT si prin însumarea capacităţilor rezervate/utilizate pe aceste tipuri de puncte.
Se solicită admiterea recursului casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiterii acţiunii şi anulării Hotărârii nr. 38/12.12.2017 şi a tuturor facturilor fiscale emise de SNTGN Transgaz S.A. în cadrul derulării contractului de transport gaze naturale nr. x din 22.09.2016.
La dosar intimatele au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În cadrul întâmpinării SN "Transgaz" S.A. a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta-reclamantă.
Motivat, Curtea, în şedinţa publică din 23.03.20121 a respins excepţia nulităţii recursului.
Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză sentinţa atacată fiind dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 99 din Codul reţelei.
Prima instanţă a respins acţiunea reclamantei acţiune având ca obiect o hotărâre emisă de intimata ANRE respectiv Hotărârea nr. 38/12.12.2017 a Comisiei de soluţionare a dispoziţiilor, neînţelegeri intervenite între reclamanta-recurentă şi intimata SC "Trangaz" S.A. şi care vizează legalitatea emiterii facturilor în derularea contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016.
Recurenta-reclamantă a contestat facturile aferente depăşirii de capacitate rezervată pe motiv că acestea nu au fost întocmite conform art. 99 din Codul reţelei aprobat prin Ordinul ANRE nr. 16/2013.
Articolul în discuţie are următoarea formă: "Pentru fiecare zi gaziera şi fiecare tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT la care UR a depăşit capacitatea rezervată, UR va plăti OTS un tarif de depăşire a capacităţi rezervate (TDCR) calculat astfel:
TDCR = RC{f) x [C(UTL) - C(REZ)], unde:
RC(f) - componenta fixă de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi (RON/MWh/ri);
C(UTL) - suma capacităţilor utilizate efectiv pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi);
C(REZ) - suma capacităţilor rezervate de către UR pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi).
În esenţă recurenta- reclamantă critică ca nelegală sentinţa de fond prin care a fost respinsă acţiunea pe motiv că prima instanţă, în analiza legalităţii hotărârii contestate, a corelat - prevederile art. 99 din Codul reţelei cu prevederile art. 18 alin. (2) din acelaşi cod.
Curtea apreciază că în mod legal prima instanţă a interpretat corelat prevederile art. 99 din Codul reţelei cu alte dispoziţii incidente în condiţiile în care aceste dispoziţii nu precizează care sunt tipurile de puncte în raport de care să se determine respectarea nivelului capacităţii rezervate şi să se aplice tariful aferent depăşirii de capacitate rezervată.
În consecinţă în mod corect a fost aplicat art. 99 din Codul reţelei corelat cu dispoziţiile art. 18 alin. 2 din acelaşi act, dispoziţii care prevăd tipurile de puncte care se iau în calcul şi care sunt punctele fizice de intrare/ieşire în/din SNT negrupate în puncte virtuale.
Art. 18 alin. (2) din Codul reţelei prevede faptul că "în punctele fizice de intrare/ieşire în/din SNT negrupate în puncte virtuale, în punctele fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie, în punctele virtuale de intrare în SNT, precum şi în punctele virtuale de ieşire din SNT menţionate la art, 17A1 alin. (2) lit. b)-d) se aplică următoarele proceduri/operaţiuni prevăzute de Codul reţelei: a) rezervarea de capacitate;
g) FTC
[...]
i) determinarea respectării şi asigurării nivelului capacităţii rezervate şi aplicarea tarifelor de depăşire a capacităţii rezervate şi de neasigurare a capacităţii rezervate."
Aşadar, atât rezervarea de capacitate, cât şi facilitatea de transfer de capacitate şi determinarea respectării şi asigurării nivelului capacităţii rezervate, precum şi aplicarea tarifelor de depăşire a capacităţii rezervate şi de neasigurare a capacităţi rezervate se face în fiecare dintre punctele descrise în cadrul art. 18 alin. (2) din Codul reţelei. Transgaz S.A. a corelat prevederile art. 99 cu cele ale art. 18 alin. {2) din Codul reţelei şi a calculat depăşirea capacităţii rezervat în fiecare punct descris în norma mai sus citată, cu atât mai mult cu cât art. 99 nu reprezintă o normă specială, derogatorie de la restul normelor cuprinse în Codul reţelei.
În ceea ce priveşte aplicarea în timp, în mod corect au fost interpretate dispoziţiile art. 99 şi 101 din Codul reţelei coroborat cu dispoziţiile art. 3 din Ordinul nr. 14/2016.
Astfel, art. 3 din Ordinul nr. 14/2016 care conţinea dispoziţii derogatorii de la art. 99 şi 101 din Codul reţelei, menţionând în concret modalitatea de caicul a tarifului de depăşire a capacităţii rezervate, ce conţinea explicit tipul de puncte, respectiv în fiecare tip de puncte de intrare în SNT de acelaşi nivel tarifar: ° (1) Prin derogare de la prevederile art. 99 şi 101 din Codul reţelei, până la data de 1 noiembrie 2016. contravaloarea depăşirii capacităţii rezervate şi contravaloarea capacităţii rezervate neasigurate se determină pe baza componentei fixe de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi aferentă fiecărui tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT şi a diferenţei dintre capacitatea lunară rezervata de către UR în fiecare tip de puncte de intrare în SNT de acelaşi nivel tarifar, respectiv în fiecare tip de puncte de ieşire din SNT de acelaşi nivel tarifar şi capacitatea lunară utilizată efectiv de către UR, respectiv asigurată efectiv de către OTS în respectivele puncte de intrare/ieşire în/din SNT.
În ceea ce priveşte "suma capacităţilor" prevăzută în formula de calcul a depăşirii de capacitate rezervată, în mod corect se interpretează ca fiind suma capacităţilor, pe fiecare punct de intrare/ieşire în/din SNT. aferente fiecărui contract pe care l-a încheiat UR: anual, trimestrial, lunar şi zilnic şi nu cum în mod eronat, o interpretează recurenta-reclamantă ca fiind suma punctelor. Aşadar "suma" presupune adunarea capacităţii rezervate de către UR în cadrul fiecărui contract (zilnic, lunar, trimestrial şi anual) pe care acesta îl are încheiat cu Transgaz, pe fiecare dintre punctele descrise în art. 18 alin. (2) din Codul reţelei, si nu o sumă a punctelor. în speţa de faţă, Transgaz a adunat capacitatea rezervată de către A. S.R.L. în cadrul fiecărui tip de contract, în fiecare dintre punctele descrise în cuprinsul art. 18 alin. (2) în care a rezervat capacitate.
Curtea apreciază că în mod corect prima instanţă a analizat legalitatea hotărârii contestate prin verificarea legalităţii aplicării de către intimata ANRE, ca autoritate administrativă competentă, a dispoziţiilor art. 99 din Codul releţei coroborat cu dispoziţiile art. 18 alin. 2 din acelaşi act în condiţiile în care acest din urmă articol identifică în mod clar şi fără echivoc punctele de intrare/ieşire la nivelul cărora se aplică procedura de determinare a respectării şi asigurării nivelului capacităţii rezervate şi aplicarea tarifelor de depăşire a capacităţii rezervate şi de neasigurare a capacităţii rezervate, punctele/fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie fiind în mod explicit menţionate în rândul punctelor de ieşire pentru care se aplică această procedură, fiind luate în considerare, în mod explicit, Ia nivel individual şi nu la nivel virtual, sau grupat "în punctele fizice de intrare/ieşire în/din SNT negrupate în puncte virtuale, în punctele fizice de ieşire spre sisteme de distribuţie, în punctele virtuale de intrare în SNT, precum si în punctele virtuale de ieşire din SNT menţionate la art. 17' alin. (2) lit. b)-d)".
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 3027 din 25 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 23 martie 2021.