Annulment of prior judgment following withdrawal of lawsuit in challenge to financial supervision decision
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice took act of the plaintiff's withdrawal of the lawsuit and annulled the first-instance decision, effectively resolving the proceeding in favor of the plaintiff's procedural exit rather than a merits-based victory. The dispute involved an administrative challenge seeking the suspension of a decision issued by the Financial Supervisory Authority, which the Court of Appeal had previously dismissed as unfounded; the plaintiff subsequently filed a motion to withdraw from the judgment during the appeal phase. Relying on the principle of party autonomy and the availability of legal remedies, the court applied Article 9 of the Civil Procedure Code and Article 406(5) of the Civil Procedure Code, which mandates that when a party withdraws the lawsuit at the extraordinary appeal stage, the appellate court must annul the prior judgment, thereby extinguishing the first-instance ruling without addressing the substantive merits of the suspension request.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 406 din C. proc. civ, art. 406 alin. (5) din C. proc. civ, art. 9 din C. proc. civ, art. 406 alin. (1) din C. proc. civ, art. 22 alin. (6) din C. proc. civ; Annulment of prior judgment following withdrawal of lawsuit in challenge to financial supervision decision: Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea cererii de suspendare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară suspendarea Deciziei ASF nr. 1594/20.12.2019 până la soluţionarea în fond a cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 499/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea reclamantei ca nefondată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea cererii de suspendare.
În motivarea recursului, a arătat că sentinţa instanţei de fond este parţial nemotivată şi a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material privitoare la existenţa cazului bine justificat şi a pagubei iminente.
4. Apărările intimatei
Intimata-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
5. Cererea de renunţare la judecată
La data de 15.10.2020, recurenta-reclamantă a formulat, în temeiul art. 406 din C. proc. civ., o cerere de renunţare la judecată, solicitând să se facă aplicarea prevederilor art. 406 alin. (5) din C. proc. civ.
II. Cu privire la cererea de renunţare la judecată
Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
Având în vedere dispoziţiile art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunţa oricând la judecată, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă, dar şi pe cele ale art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunţe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, precum şi dispoziţiile art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora, atunci când renunţarea se face în căile extraordinare de atac, instanţa va dispune şi anularea în tot sau în parte a hotărârii, Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecată a reclamantei A. şi va anula sentinţa civilă nr. 499/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea la judecată a reclamantei A..
Anulează sentinţa civilă nr. 499/2020 din 29 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 18 martie 2021.