Jurisdictional declination of damages action against Prime Minister for pandemic restrictions to appellate court under administrative contentious law

Şedinţa publică din data de 17 martie 2021

Asupra acţiunii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Prim Ministrul C., au solicitat acordarea de daune morale şi eventual daune materiale pentru modul umilitor în care au fost trataţi în această campanie de pandemie nedeclarată în România, faţă de măsurile de depersonalizare umană, lipsă de respect faţă de demnitate şi onoare, de o vulgaritate sălbatică, acceptate în mod tacit de organele legale îndrituite să dispună, invocând acte normative pe care le consideră nelegale.

În motivarea cererii, reclamantii au arătat, în esenţă, că pârâtul, în calitate de prim-ministru, a emis împreună cu Guvernul înscrisuri oficiale fără valoare juridică, a vorbit în mass-media şi a dispus imperativ restricţii şi aplicări prin "determinare" de măsuri împotriva virusului COVID-19, lipsite de temei legal, creând în rândul populaţiei şi pentru reclamanti panică, teroare, tortură psihică, solicitând primarilor, poliţiei şi a altor categorii din administraţie exigenţă şi determinare în punerea în executare a măsurilor dispuse.

În acest context, reclamantul a rămas şi fără al doilea loc de muncă, ca urmare a acestor acţiuni caracterizate de abuz de putere şi de funcţie, deşi a respectat legea, netolerând însă ilegalităţile, atât acesta, cât şi reclamanta B., intrând în conflicte inclusiv cu organele de poliţie în ceea ce priveşte purtarea măştii.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

Prin precizarea înregistrată la dosar la data de 1 martie 2021, reclamanţii au menţionat cuantumul daunelor morale, respectiv câte 80.000 RON pentru fiecare.

2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Prim-ministrul României prin Secretariatul General al Guvernului a formulat întâmpinare, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, excepţia nulităţii acţiunii, excepţia lipsei capacităţii juridice a instituţiei Prim-Ministrului României şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

3. Procedura de soluţionare a cauzei

În cauză a fost parcursă procedura de comunicare actelor de procedură între părţile litigante, iar, prin rezoluţia din data de 4 februarie 2021 a Completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii la data de 17 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată prin întâmpinare, Înalta Curte urmează să o admită, pentru motivele în continuare arătate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cu o cerere prin care reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Prim Ministrul C., au solicitat acordarea de daune morale în cuantum de 80.000 RON fiecare şi eventual daune materiale pentru modul umilitor în care au fost trataţi în această campanie de pandemie nedeclarată în România, faţă de măsurile de depersonalizare umană, lipsă de respect faţă de demnitate şi onoare, de o vulgaritate sălbatică, acceptate în mod tacit de organele legale îndrituite să dispună, invocând acte normative pe care le consider nelegale.

Instanţa aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 97 din C. proc. civ. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."

Totodată, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează că: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale (…)", alin. (3) al aceluiaşi articol prevăzând în mod expres că: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (. . . . . . . . . .)".

Aşa, fiind, având în vedere dispoziţiile legale sus-enunţate, obiectul prezentei acţiuni şi domiciliul reclamanţilor, care se află în municipiul Constanţa, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată prin întâmpinare şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul C. - Prim Ministru în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul C. - Prim Ministru în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2021.