Active procedural standing in cassation: limitation to parties of the underlying proceedings

Şedinţa publică din data de 17 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2014, reclamanta Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia, în contradictoriu cu pârâţii Centrul National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic(CNDIPT), Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a solicitat:

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 încheiat de către CNDIPT - OIPOSDRU;

- anularea deciziei nr. 1198/04.12.2013 emisă de CNDIPT -OIPOSDRU;

- obligarea în solidar a pârâţilor la plata despăgubirilor materiale în sumă de 846.902,46 RON şi a dobânzii legale aferente, reprezentând cuantumul reţinut în urma executării silite a actului administrativ contestat.

În subsidiar, a solicitat reducerea in proporţie de 95% a creanţei bugetare de 846.902,46 RON datorate in temeiul procesului-verbal nr. x/27.09.2013 si obligarea pârâţilor la restituirea diferenţei reţinute.

Prin sentinţa civilă nr. 2291 din 08 septembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 2291 din 08 septembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia, criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

Prin Decizia nr. 1016/31.03.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - Frăţia împotriva sentinţei civile nr. 2291 din 8 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. A casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

La data de 22.06.2018 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal dosarul x/2014

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, si s-a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acestia ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, s-a admis în parte acţiunea privind pe reclamanta Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Fratia, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional Tehnic, a fost anulată în parte Decizia nr. 1198/04.12.2013 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creantelor bugetare nr. x/27.09.2013 până la concurenţa sumei de 811.425,3 RON, s-a dispus obligarea pârâtului la restituirea sumei de 811.425,3 RON la care se adaugă dobânda legală de la data plăţii, s-a respins în rest acţiunea ca neîntemeiată şi a fost obligat pârâtul la plata sumei de 23.225,59 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării a declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 6 şi 8 C. proc. civ.

Astfel, a susţinut recurenta că hotărârea este dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii, întrucât, în opinia sa, instanţa de rejudecare a cauzei în speţă era Tribunalul, hotărârea fiind pronunţată de Curtea de Apel care nu a respectat prevederile art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

A mai arătat recurenta că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura pricinii.

Astfel, instanţa de fond a examinat doar parţial conţinutul convenţiilor civile a căror legalitate a fost analizată în titlul de creanţă întocmit, totodată, limitându-se la o analiză generală a valabilităţii convenţiilor civile raportat la prevederile generale din Ordinul nr. 3/185/2008 şi ale ghidului solicitantului, condiţii speciale, fără să facă o analiză punctuală a prevederilor legale specifice care trebuiau respectate, respectiv ale C. civ. şi ale contractului de finanţare.

De asemenea, prima instanţă nu a analizat efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015 asupra actelor contestate în cauză, în condiţiile în care prin acţiune reclamanta a invocat aplicarea retroactivă a O.U.G. nr. 66/2011.

În fine, a susţinut recurenta că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, prin raportare la dispoziţiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, apreciind că prima instanţă nu a avut în vedere la judecarea cauzei actul administrativ reprezentat de Decizia nr. x/04.12.2013 de soluţionare a contestaţiei, nu l-a analizat şi nu s-a pronunţat asupra acestuia în cadrul sentinţei recurate, ci doar i-a stabilit nulitatea.

Totodată, recurenta a solicitat respingerea cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă.

4. Apărările formulate în recurs

4.1 În cauză, s-a formulat întâmpinare de către intimata-reclamantă prin care s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a Direcţiei Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării în formularea recursului.

4.2 Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus la dosar note de şedinţă prin care a solicitat să se ia act de soluţia pronunţată de prima instanţă cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia şi precizări în acest sens.

4.3 Intimatul-pârât Ministerul Muncii şi Protecţie Sociale a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului şi menţinerea în parte a soluţiei privind admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 13 aprilie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 17 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Prin adresa înregistrată la dosar, la data de 2 martie 2020, Ministerul Finanţelor Publice a comunicat predarea prezentului dosar către Ministerul Fondurilor Europene, care între timp şi-a schimbat denumirea în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

În temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active a Direcţiei Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Înalta Curte constată că recursul este formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, pentru considerentele expuse în continuare.

În speţă, Înalta Curte reţine că recursul a fost promovat de către Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care însă nu a participat la soluţionarea în fond a cauzei.

Astfel, obiectul acţiunii îl reprezintă cererea formulată de reclamanta Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia, în contradictoriu cu pârâţii Centrul National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin care aceasta a solicitat: anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 încheiat de către CNDIPT - OIPOSDRU; anularea deciziei nr. 1198/04.12.2013 emisă de CNDIPT - OIPOSDRU; obligarea în solidar a pârâţilor la plata despăgubirilor materiale în sumă de 846.902,46 RON şi a dobânzii legale aferente, reprezentând cuantumul reţinut în urma executării silite a actului administrativ contestat, iar, în subsidiar, reducerea in proporţie de 95% a creanţei bugetare de 846.902,46 RON datorate in temeiul procesului-verbal nr. x/27.09.2013 si obligarea pârâţilor la restituirea diferenţei reţinute.

Prin cererea modificatoare reclamanta a indicat pârâţii din prezentul dosar, respectiv: Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional şi Tehnic (CNDIPT-OIPOSDRU), Ministerul Fondurilor Europene, Direcţia Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Totodată, constată instanţa de control judiciar că prin sentinţa recurată de Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării s-a admis în parte acţiunea privind pe reclamanta Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Fratia, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional Tehnic, a fost anulată în parte Decizia nr. 1198/04.12.2013 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creantelor bugetare nr. x/27.09.2013 până la concurenţa sumei de 811.425,3 RON, s-a dispus obligarea pârâtului la restituirea sumei de 811.425,3 RON la care se adaugă dobânda legală de la data plăţii, s-a respins în rest acţiunea ca neîntemeiată şi a fost obligat pârâtul la plata sumei de 23.225,59 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Din analiza înscrisurilor depuse în dosarul de fond, respectiv filele x, Înalta Curte constată că Centrul National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) este şi emitentul actelor administrative contestate, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 şi a deciziei nr. 1198/04.12.2013.

Hotărârea pronunţată de prima instanţă fiind defavorabilă pârâtului Centrul National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, doar acesta avea calitatea procesuală de a formula recurs împotriva sentinţei nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar nu o altă persoană.

Calea de atac a recursului este reglementată în cuprinsul articolelor 483 - 502 C. proc. civ., iar, din modul de reglementare al acestei căi extraordinare de atac rezultă regula cu valoare de principiu că dreptul de a exercita recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti îl au numai părţile care s-au judecat în faţa instanţei de fond şi a cărei hotărâre se atacă.

Potrivit acestei reguli, hotărârile judecătoreşti îşi produc efectele numai între părţile care au participat la judecarea pricinii. Prin urmare, în recurs, cadrul procesului cu privire la părţi odată fixat cu ocazia judecării cauzei în fond, nu poate fi nici extins şi nici restrâns, pentru că nici uneia din părţi nu i se poate refuza dreptul de a ataca cu recurs hotărârea pronunţată în defavoarea sa, după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde să se judece direct în faţa instanţei de recurs. Face excepţie de la această regulă, intervenientul în favoarea uneia dintre părţi, căruia i se admite să formuleze cerere de intervenţie accesorie, potrivit art. 63 din C. proc. civ., ceea ce nu este cazul în speţă.

Prin urmare, recursul promovat de Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării este formulat de o autoritate fără calitate procesuală.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei-pârâte şi să respingă recursul declarat de Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei-pârâte.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei nr. 1782 din 22 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2021.