Financing rejection annulled; funding agency ordered to approve church rehabilitation project.

Şedinţa publică din data de 12 martie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional - Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia a solicitat anularea "Scrisorii de respingere a cererii de finanţare CAE" nr. 8111/05.04.2017, emisă de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, confirmată în urma contestaţiei prin "Scrisoare răspuns contestatar" nr. x/22.06.2017, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional şi pe cale de consecinţă obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de admitere a proiectului intitulat "Reabilitarea Bisericii Cetate Reformată Sfântu Gheorghe.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 132 din 27 septembrie 2018, a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru şi, pe cale de consecinţă, a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare CAE nr. 8111/05.04.2017 şi Scrisoarea răspuns contestatar nr. x/22.06.2017 (Decizie privind soluţionarea contestaţiei nr. x/20.06.2017), obligând pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru la emiterea unei decizii de aprobare a finanţării proiectului Reabilitarea Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe cu nr. C/CV/2016/5/5.1/1/59/24.11.2016

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru au declarat recurs.

3.1. Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, în motivarea recursului, arată că instanţa de fond a constatat că realizarea lucrărilor în litigiu susţin scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, fiind îndeplinit criteriul 4.2.1 din Ghidul Solicitantului, un prim argument de natură să conducă la această concluzie fiind cel legat de aspectul estetic în ansamblu al obiectivului.

Instanţa precizează că un obiectiv turistic de patrimoniu care îşi păstrează ca funcţionale încăperile originare este în mod indiscutabil mai atractiv pentru vizitatori, ceea ce este de natură să ducă la creşterea numărului de vizitatori, turiştii vor fi atraşi nu numai de frumuseţea clădirii, ori de detaliile arhitecturale ci şi de faptul perpetuării unor activităţi specifice din trecut, aceste aspecte fiind de natură să influenţeze cererea turistică prin creşterea competitivităţii arealului.

S-a reţinut că interpretarea prevederii locuire şi masă trebuie făcută în sensul că are în vedere acele activităţi distincte de locuire şi masă oferite turiştilor, vizitatorilor, oaspeţilor. Dacă prevederile din ghid s-ar fi referit la locuinţa propriu-zisă nu s-ar mai fi adăugat sintagma "şi masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinţei deoarece ea este o funcţiune imanentă în cazul locuinţelor. Înstanţa de fond subliniază faptul că prin sintagma "masă" prin Ghid s-a dorit excluderea activităţii de cazare cu scop economic şi nu a celei de locuinţă fără scop economic.

Instanţa de fond, a interpretat în mod eronat dispoziţiile de drept material aplicabile în cauză, respectiv dispoziţiile exprese ale Ghidului Solicitantului, aspect ce impune casarea sentinţei, prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Atât din documentele dosarului, cât şi din susţinerile părţilor în faţa instanţei de fond, prin lucrările de reabilitare ce urmează a fi realizate asupra Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe, locuinţa clopotarului va fi modernizată.

Instanţa de fond a omis a avea în vedere faptul că în realitate locuinţa clopotarului nu este deschisă publicului spre vizitare, aceste încăperi urmând a avea accesul interzis, fiind destinate strict locuirii private a clopotarului şi a familiei acestuia.

Chiar dacă pentru unii turişti ar prezenta interes vizitarea locuinţei unui clopotar din zilele noastre, câtă vreme accesul publicului este interzis în aceste încăperi, obiectivul nu poate fi atins.

Prin urmare, concluziile instanţei de fond, în sensul că păstrarea funcţiei culturale iniţiale a unui obiectiv turistic devine în sine o sursă pentru exercitarea actului turistic şi un beneficiu pentru sporirea valorii turistice rămân afirmaţii fără suport, câtă vreme locuinţa clopotarului, astfel cum urma a fi modernizată, nu este redată publicului spre vizitare ci rămâne exclusiv în folosinţa clopotarului.

Pentru obţinerea finanţării nu este suficient ca lucrările să fie efectuate asupra unui obiectiv de patrimoniu, câtă vreme acestea nu servesc scopului punerii în valoare pentru creşterea numărului de vizitatori.

Într-adevăr, menţinerea funcţionalităţii nu este un motiv de neeligibilitate atâta timp cât însăşi biserica îşi menţine în continuare funcţionalitatea firească de oficiere a slujbelor religioase şi este eligibilă în cadrul programului. Cu toate acestea, biserica este şi rămâne un loc public. După oficierea slujbelor, care sunt adresate atât comunităţii cât şi vizitatorilor, ea este redată vizitatorilor.

Tocmai datorită inconvenientelor aduse de "locuire şi masă" la momentul întocmirii ghidului specific, s-a menţionat că astfel de activităţi sunt neeligibile, iar proiectele care conţin astfel de activităţi vor fi respinse,

Ori în mod evident, atâta timp cât clopotarul locuieşte în încăperile destinate "locuinţei clopotarului" şi accesul publicului vizitator în acestea este interzis, în speţă proiectul este neeligibil, nefiind redat publicului vizitator.

În opinia recurentului, eronată este şi interpretarea dată de instanţă sintagmei "locuire şi masă", în sensul că are în vedere acele activităţi distincte de locuire şi masă oferite turiştilor, vizitatorilor, oaspeţilor. Astfel, se susţine că dacă prevederile din Ghid s-ar fi referit la locuinţă propriu-zisă nu s-ar mai fi adăugat sintagma "şi masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinţei deoarece este o funcţiune iminentă în cazul locuinţelor, prin Ghid urmărindu-se excluderea activităţii de cazare cu scop economic şi nu a celei de locuire fără scop economic.

În mod evident, instanţa a interpretat eronat sintagma "locuire" asociind-o cu turiştii, vizitatorii şi oaspeţii, câtă vreme ea vizează o cu totul altă categorie de persoane.

Motivarea instanţei referitoare la faptul că locuinţa clopotarului nu are caracter economic şi nu generează venituri este rezultatul unui raţionament eronat.

Dacă ar fi acceptată opinia reclamantei, atunci aceste tipuri de activităţi (găzduire/cazare şi masă), având caracter economic, ar fi trebuit să intre sub incidenţa ajutorului de stat, iar cofinanţarea solicitantului ar fi de minim 50% (procentul se stabileşte în funcţie de intensitatea ajutorului de stat regional).

Or, potrivit Ghidului specific, punctul 1.7, cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Aşadar, potrivit ghidului, sunt excluse atât activităţile ce vizează locuirea şi masa, cât şi cazarea/găzduirea.

Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I în mod eronat pune egalitate între activitate eligibilă şi cheltuială eligibilă, atunci când susţine că există posibilitatea de a cuprinde activităţile ce ţin de locuinţa clopotarului şi capela funerară printre activităţile neeligibile ale proiectului.

Prin Ghidul specific - pct. 4.3 Eligibilitatea cheltuielilor, la finalul secţiunii, se stabileşte astfel:

"Solicitantul trebuie să aibă în vedere faptul că eligibilitatea unei activităţi nu este echivalentă cu eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea acelei activităţi."

Totodată reabilitarea, dotarea capelei funerare şi păstrarea în continuare a funcţiunii iniţiale a acesteia, nu poate fi considerată o activitate eligibilă care pune în valoare obiectivul de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori.

Într-adevăr, din documentele dosarului reiese că lucrările de reabilitare realizate asupra construcţiei capelei şi dotarea capelei funerare sunt realizate cu scopul derulării în continuare şi păstrării funcţiunii de capelă funerară.

Prin urmare reabilitarea ţine de funcţionalitate (izolarea termică a camerei reci şi dotarea cu agregat de răcire, mobilier, etc) şi nu pentru punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, astfel cum impune Ghidul specific pentru finanţarea proiectelor.

Reabilitarea capelei are ca scop evident crearea unui climat adecvat pentru desfăşurarea activităţii, în conformitate cu cerinţele actuale, iar nu pentru atingerea obiectivului, de creştere a numărului de vizitatori.

În ceea ce priveşte disponibilitatea intimatei de a trece lucrările de izolare şi dotare la cheltuieli neeligibile sau de renunţare la unele activităţi, recurentul precizează că cererea de finanţare nu poate fi modificată, conform prevederilor pct. 8.4 din Ghidul solicitantului - Condiţii generale).

Dacă s-ar proceda la renunţarea la anumite activităţi din proiect, această operaţiune ar implica realizarea unei noi documentaţii tehnico-economice, ceea ce ar reprezenta în realitate un nou proiect, rezultat în urma îmbunătăţirii şi ajustării proiectului iniţial.

Împrejurarea că nu pot fi admise completări ale documentaţiei şi astfel nu pot fi luate în considerare situaţii intervenite ulterior, prezintă o relevanţă deosebită în procesul de obţinere a finanţării nerambursabile din Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Mecanismul de evaluare, selecţie, contractare în cadrul apelului este competitiv şi etapizat, conform 8.5 din Ghidul solicitantului - Condiţii generale, luându-se în considerare atât ordinea de depunere a cererilor de finanţare, cât şi calitatea şi maturitatea proiectelor în conformitate cu rezultatele evaluării tehnico-financiare.

3.2. În motivarea recursului, pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru arată că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

Se susţine că soluţia primei instanţe este greşită deoarece sunt nesocotite prevederile Ghidului solicitantului aferent Axei Prioritare 5, Prioritatea de Investiţii 5.1, instrument de implementare a programului potrivit art. 125 alin. (3), lit. a) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013, prin care sunt stabilite regulile de selecţie a proiectelor si accesare a fondurilor.

Pentru dezlegarea cauzei, în primul rând, trebuie să se ţină cont de faptul că Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa Prioritară 5, Prioritatea de Investiţii 5.1. nu vizează finanţarea de proiecte care să implice păstrarea funcţiei culturale iniţiale a obiectivului turistic.

Astfel, prin pct. 4.2.1 din Ghidul solicitantului - condiţii specifice de accesare a fondurilor, se precizează că:

"Scopul şi realizarea activităţilor propuse, în proiect trebuie să contribuie la 'punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, ca urmare a investiţiei realizate şi de a contribui la creşterea competitivităţii arealului în care sunt localizate."

Locuinţa clopotarului de la demisolul clădirii, ce va fi oricum reabilitată în exterior, şi care este destinată uzului personal, fără a fi expusă vizitării de către turişti, nu poate fi un argument în sensul că lucrările asupra acestui spaţiu vin să servească scopului proiectului, anume creşterea numărului de vizitatori.

Rezultă, în consecinţă, că elementul estetic (frumuseţea clădirii/detaliile arhitecturale), din viziunea instanţei, în privinţa lucrărilor la locuinţa clopotarului trebuie exclusă de la analiză realizării scopului proiectului.

Indiferent dacă lucrările sunt sau nu indispensabile activităţii de bază a unei biserici-cetate, un asemenea criteriu nu a fost stabilit prin Ghidul solicitantului pentru eligibilitatea proiectului, motiv pentru care nu are nicio relevanţă, întrucât chiar dacă pentru obiectivul de patrimoniu trebuie realizate lucrări indispensabile, acestea nu vor fi finanţate decât în condiţiile impuse de autoritatea de management a programului, beneficiarului revenindu-i sarcina de a le executa pe cheltuială proprie.

Cu alte cuvinte, nu contestăm valoarea sau importanţa lucrărilor efectuate în subsolul fostei şcoli germane, însă, dacă destinaţia ulterioară a anumitor spaţii contravine prevederilor POR şi Ghidului, proiectul nu poate fi admis la finanţare.

În ceea ce priveşte aspectul funcţional, desfăşurarea unor activităţi de natură originară ar putea aduce atingere actului turistic, motiv pentru care Ghidul solicitantului privind condiţiile specifice, pct. 4.2.1., conţine interdicţii de această natură.

Argumentul instanţei privind neeligibilitatea activităţilor care au în vedere funcţiuni de locuire şi masă este rezultatul unei interpretări eronate a prevederilor Ghidului solicitantului, întrucât a avut în vedere servicii de cazare.

Prin prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific, se precizează că:

"Nu sunt eligibile activităţile care au în vedere funcţiuni de locuire şi masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu (proiectele care conţin acest gen de activitate vor fi respinse de la finanţare)."

Proiectul propune lucrări pentru locuinţa clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie şi baie, spaţii aflate la demisolul clădirii obiect de investiţii al proiectului.

Dacă ar fi acceptată opinia instanţei, atunci aceste tipuri de activităţi (găzduire/cazare şi masa), având caracter economic, ar fi trebuit să intre sub incidenţa ajutorului de stat, iar cofinanţarea solicitantului ar fi de minim 50% (procentul se stabileşte în funcţie de intensitatea ajutorului de stat regional). Or, potrivit Ghidului specific, punctul 1.7, cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Aşadar, potrivit Ghidului, sunt excluse atât activităţile ce vizează locuirea şi masa, cât şi cazarea/găzduirea.

Întrucât, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3), lit. a) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013, autoritatea de management a Programului Operaţional Regional (funcţie exercitată de MDRAP) este emitentul regulilor privind selecţia proiectelor, stabilite prin Ghidul solicitantului, aceasta este prima în măsură să interpreteze şi să dea dezlegare asupra a ceea ce a prevăzut, neputând fi aduse prin interpretare, chiar şi a instanţei de judecată, reguli noi care să stabilească eligibilitatea proiectelor, împrejurare în care nu ne-am fi regăsit dacă se proceda la o interpretare sistematică a documentului.

În ceea ce priveşte dotarea capelei funerare cu instalaţie de răcire si efectuarea lucrărilor de izolare termică, prima instanţă a apreciat greşit că activităţile se încadrează în ipoteza prevederilor Ghidului specific, secţiunea 4.2.1.

Pe de o parte, lucrările pentru dotări la capela funerară au fost prevăzute de către beneficiar în scopul derulării în continuare şi păstrării funcţiunii de capelă funerară, astfel încât rezultă că se propune o investiţie care ţine de funcţionalitate (izolarea termică a camerei reci şi dotarea cu agregat de răcire, mobilier, etc) şi nu pentru punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, astfel cum impune Ghidul specific.

În opinia recurentei, trebuie menţionat că prin POR nu se contestă şi nici nu se influenţează sau determină practicile sau cutumele religioase, indiferent de cultele religioase care derulează proiectele. Capela, prin definiţie, deserveşte o funcţie specifică bisericii, însă obiectivul priorităţii de investiţie 5.1 nu este acela de a facilita desfăşurarea de ritualuri religioase.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza şi va răspunde criticilor formulate prin considerente comune.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta Parohia Reformată Sfântu Gheorghe I a depus la autoritatea pârâtă Proiectul intitulat "Reabilitarea Bisericii Cetate Reformate Sfântu Gheorghe", iar după parcurgerea etapei de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii şi a etapei de evaluare tehnică şi financiară proiectul a obţinut 85 de puncte.

Recurenta-pârâtă ADR Centru în etapa precontractuală de verificare a documentaţiei preexistente a constatat că unul dintre criteriile de eligibilitate, respectiv cel prevăzut în Ghidul specific aferent PI 5.1, la secţiunea 4.2 Eligibilitatea proiectului, pct. 4.2.1 nu este respectat, astfel că a reluat procesul de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii.

Prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare nr. x/05.04.2017 s-a comunicat reclamantei că proiectul este declarat neeligibil şi nu va fi inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare şi selecţie, avându-se în vedere că prin proiect se propun lucrări pentru locuinţa clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie şi baie, spaţii aflate la demisolul clădirii obiect de investiţii al proiectului şi dotări pentru capela funerară în scopul derulării în continuare şi păstrării funcţiunii de capelă funerară, activităţi care nu contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu şi astfel calificate ca neeligibile în conformitate cu pct. 4. 2.1 din Ghidul specific.

Contestaţia formulată de reclamantă împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanţare nr. x/05.04.2017 a fost respinsă prin Scrisoarea răspuns contestatar nr. x/22.06.2017 (Decizie privind soluţionarea contestaţiei nr. x/20.06.2017) împrejurare în care reclamanta a înţeles să formuleze prezenta acţiune.

Prin prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific, se precizează că: "Nu sunt eligibile activităţile care au în vedere funcţiuni de locuire şi masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu (proiectele care conţin acest gen de activitate vor fi respinse de la finanţare)."

Motivul respingerii proiectului a fost acela că prin proiect se propun lucrări pentru locuinţa clopotarului, respectiv 2 camere, bucătărie şi baie, spaţii aflate la demisolul clădirii obiect de investiţii al proiectului şi dotări pentru capela funerară în scopul derulării în continuare şi păstrării funcţiunii de capelă funerară, activităţi care nu contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, şi calificate ca neeligibile în conformitate cu pct. 4. 2.1 din Ghidul specific.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond, în mod corect, a constatat că realizarea lucrărilor în litigiu susţine scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, fiind astfel îndeplinit criteriul 4.2.1 din Ghidul solicitantului, un prim argument de natură să conducă la această concluzie fiind cel legat de aspectul estetic în ansamblu al obiectivului.

În cauză, nu se contestă caracterul indispensabil al lucrării de reabilitare a spaţiilor cu destinaţia de locuinţă a clopotarului în ansamblul întregii lucrări de reabilitare a fostei şcoli germane, iar acest aspect rezultă şi din argumentarea tehnică depusă în probaţiune în etapa soluţionării contestaţiei, or nu se poate susţine că aceste lucrări nu servesc scopului punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori.

De asemenea, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond în mod judicios a apreciat că păstrarea funcţiei culturale iniţiale a unui obiectiv turistic devine în sine o sursă pentru exercitarea actului turistic şi un beneficiu pentru sporirea valorii turistice.

Pe de altă parte, în mod corect s-a susţinut că menţinerea funcţionalităţii nu este un motiv de neeligibilitate atâta timp cât însăşi biserica îşi menţine în continuare funcţionalitatea firească de oficiere a slujbelor religioase şi este eligibilă în cadrul acestui program ce are ca indicator creşterea numărului de vizitatori, oficierea în continuare a slujbelor în clădirea bisericii nefiind un motiv de neeligibilitate.

Şi susţinerea potrivit căreia amenajarea locuinţei clopotarului nu este de natură să afecteze eligibilitatea proiectului prin prisma prevederile pct. 4.2.1 din Ghidul specific este corect reţinută, avându-se în vedere că aceste prevederi referindu-se la activităţile care au în vedere funcţiuni de locuire şi masă care se realizează în cadrul obiectivului de patrimoniu.

Înalta Curte constată că prima instanţă în mod corect a stabilit că "realizarea lucrărilor în litigiu susţine scopul punerii în valoare a obiectivului de patrimoniu pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, fiind îndeplinit criteriul 4.2. î din Ghidul solicitantului" şi că conceptul de atractivitate turistică are în vedere cu precădere latura intelectivă, afectivă, cognitivă, "astfel că atributele atractive ale edificiilor culturale provin nu doar din arhitectura lor, ci şi din particularitatea exercitării actuale a funcţiilor iniţiale ".

În ceea ce priveşte problema sintagmei de "locuire şi masă" din Ghidul solicitantului, Înalta Curte apreciază că prima instanţă în mod corect a stabilit că interpretarea acestei prevederi trebuie făcută în sensul că are în vedere acele activităţi distincte de locuire şi masă oferite turiştilor, vizitatorilor, oaspeţilor, fiind întemeiat argumentul potrivit căruia dacă prevederile din Ghid s-ar fi referit la locuinţă propriu-zisă, nu s-ar mai fi adăugat sintagma "şi masă" care ar fi fost inutilă în cazul locuinţei deoarece ea este o funcţiune imanentă în cazul locuinţelor, astfel încât în prezenţa sintagmei de "masă" este fără dubii că prin Ghid s-a dorit excluderea activităţii de cazare cu scop economic şi nu a celei de locuinţă fără scop economic.

În ceea ce priveşte dotarea capelei funerare cu instalaţie de răcire şi efectuarea lucrărilor de izolare termică, recurentul consideră că este vorba despre o investiţie care ţine de funcţionalitatea şi nu de punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu.

Însă, în mod corect s-a reţinut că păstrarea funcţiei culturale iniţiale a unui obiectiv turistic de patrimoniu care îşi păstrează ca funcţionale încăperile originare este în mod indiscutabil mai atractiv pentru vizitatori, ceea ce este de natură să ducă la creşterea numărului de vizitatori.

Capela funerară deserveşte o funcţie specifică bisericii, iar menţinerea funcţiunii iniţiale a capelei funerare contribuie prin ea însăşi la păstrarea autenticităţii obiectivului de patrimoniu şi este menită să-1 pună în valoare acesta.

De asemenea, Înalta Curte constată că în mod întemeiat s-a reţinut că izolarea termică a capelei şi dotarea acesteia cu instalaţie de răcire nu constituie climatizare în sensul prevăzut la secţiunea 4.2.1 din Ghidul specific, iar enumerarea textului nu este una limitativă, lucrarea propusă încadrându-se în ipoteza prevăzută.

Pe de altă parte, instanţa de fond în mod corect a reţinut că potrivit secţiunii 4.2.1 din Ghidul specific: "Activităţile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la: [...] 4. Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie) ".

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurenţilor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenta - pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, precum şi de recurentul - pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei împotriva sentinţei nr. 132/2018 din 27 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 martie 2021.