Peremption of appeal due to procedural inactivity during suspension pending security clearance
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as late regarding the 2018 suspension order and as unfounded regarding the 2019 perimaging decision, leaving the lower courts’ rulings in force which effectively extinguished the claimant’s administrative challenge. The dispute arose when the National Registry of Classified Information (ORNISS) revoked the claimant’s access certificate for classified state secrets, and the claimant attempted to litigate this revocation but suffered procedural failure when the Court of Appeals suspended the proceedings pending the attorney’s acquisition of a "strict secret" security clearance, followed by the expiration of the six-month procedural inactivity period. The Supreme Court held that the appeal against the initial suspension was tardy because it was filed after the suspension measure had already ceased due to the perimaging of the case, and it ruled that the perimaging was legally mandatory under Articles 416 and 417 of the Civil Procedure Code, as the claimant’s passive waiting for the state to issue the required security clearance for their counsel constituted imputable inactivity that did not interrupt the procedural term, thereby sanctioning the lack of diligence required under Article 10.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 414 C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 420 din C. proc. civ; Peremption of appeal due to procedural inactivity during suspension pending security clearance: The dispute arose when the National Registry of Classified Information (ORNISS) revoked the claimant’s access certificate for classified state secrets, and the claimant attempted to litigate this revocation but suffered procedural failure when the Court of Appeals suspended the proceedings pending the attorney’s acquisition of a "strict secret" security clearance, followed by the expiration of the six-month procedural inactivity period. The Supreme Court held that the appeal against the initial suspension was tardy because it was filed after the suspension measure had already ceased due to the perimaging of the case, and it ruled that the perimaging was legally mandatory under Articles 416 and 417 of the Civil Procedure Code, as the claimant’s passive waiting for the state to issue the required security clearance for their counsel constituted imputable inactivity that did not interrupt the procedural term, thereby sanctioning the lack of diligence required under Article 10.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, providing the legal basis for dismissing the appeal as late and unfounded in administrative litigation.
Procedural rule applied to dismiss the appeal on the merits as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta A. a formulat plângere împotriva avizului negativ ORNISS prin care i -a fost ridicat certificatul de acces la informaţiile clasificate secrete de stat emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor - Secrete de stat, solicitând - suspendarea avizului negativ ce a stat la baza emiterii ordinului/dispoziţiei prin care i-a fost ridicat certificatul de acces la informaţii clasificate secrete de stat.
2. Hotărârea primei instanţe.
Prin sentinţa civilă nr. 855/12.05.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea, ca nefondată.
3. Cererea de recurs.
Împotriva sentinţei civile nr. 855/12.05.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta, care a criticat soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26.09.2018 Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus suspendarea cauzei în vederea obţinerii autorizaţiei de acces la informaţii naţionale clasificate cu nivel de secretizare "strict secret" de către apărătorul ales al recurentei-reclamante B.. Cu recurs pe toată durata suspendării.
La data de 08.04.2019, recurenta-reclamantă, prin avocat B., a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei precizând că motivul care a stat la baza suspendării încă subzistă (nu i s-a eliberat certificatul de acces la informaţii clasificate).
4. Hotărârea instanţei de recurs.
Prin decizia nr. 835/CA din 26.06.2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea privind constatarea perimării şi a constatat perimată judecata recursului declarat de recurenta-reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 855/12.05.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) şi Ministerul Administraţiei Şi Internelor - Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.
5. Cererea de recurs.
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 26.09.2018 şi a deciziei nr. 835/CA din 26.06.2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A..
Prin motivele de recurs formulate împotriva încheierii de şedinţă din data de 26.09.2018, recurenta-reclamantă arată că în mod greşit instanţa de judecată a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) C. proc. civ.. Având în vedere că, în acea şedinţă s-a pus în discuţie de către completul de judecată o eventuală suspendarea a judecăţii cauzei, până la obţinerea de către apărătorul recurentei-reclamante a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, cu nivel de secretizare "secret de stat", iar apărătorul său a susţinut că este de acord cu suspendarea nu poate opera dispoziţiile sus-citate.
Cu privire la decizia nr. 835/CA din 26.06.2019, recurenta-reclamantă arată că în mod greşit s-a invocat perimarea cererii de recurs deoarece, aceasta nu se află în situaţia prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că eliberarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secret de stat nu depinde de cel ce o cere, această autorizaţie se eliberează de către ORNISS urmare a unei verificări riguroase a persoanei ce o solicită.
De asemenea, arată că până la acest moment nu a primit un răspuns din partea autorităţii competente de validare sau invalidare de acces la informaţii clasificate secret de stat.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului şi respingerea cererii de perimare.
6. Apărările formulate în cauză.
Intimatul-pârât Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului formulat împotriva încheierii de şedinţă din data de 26.09.2018 şi respingerea ca nefondat a recursului declarat împotriva deciziei nr. 835/CA din 26.06.2019.
7. Procedura de soluţionare a recursului.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 11 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
8. Soluţia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul formulat împotriva încheierii de şedinţă din data de 26.09.2018 şi ca nefondat a recursului declarat împotriva deciziei nr. 835/CA din 26.06.2019.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."
Potrivit dispoziţiilor art. 414 C. proc. civ., "(1) Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară. (2) Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.".
Înalta Curte constată că, din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă fără putinţă de tăgadă că recursul se poate declara cât timp durează suspendare, însă, în cauza de faţă, recursul împotriva încheierii de suspendare s-a exercitat după pronunţarea hotărârii prin care s-a constatat perimarea, când măsura suspendării încetase, aspect în raport de care recursul va fi respins ca tardiv formulat.
Cu privire la recursul declarat împotriva deciziei nr. 835/CA din 26.06.2019, Înalta Curte constată că acesta este nefondat şi va fi respins, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 416 şi art. 417 C. proc. civ. prevăd următoarele:
"Art. 416 Cererile supuse perimării
(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
Art. 417 Întreruperea cursului perimării
Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 din C. proc. civ., "(1) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate. Judecătorul va cita de urgenţă părţile şi va dispune grefierului să întocmească un referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea."
Prin urmare, perimarea reprezintă o sancţiune procedurală pentru lipsa de stăruinţă a părţii în desfăşurarea judecăţii.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură ce nu a mai fost urmat, din motive imputabile părţii, de alte acte de procedură în scopul continuării judecării cauzei.
În cazul de faţă, ultimul act de procedură îndeplinit de instanţă a fost încheierea de suspendare a judecăţii din 26.06.2019, acesta fiind de altfel şi momentul de la care a început să curgă termenul de perimare de 6 luni, conform art. 416 alin. (2) C. proc. civ., cum corect a apreciat şi instanţa de fond.
Fiind un termen procedural stabilit pe "luni" - respectiv 6 luni - el se calculează potrivit regulilor de drept comun stabilite de art. 181 alin. (1) pct. 3 şi alin. (2) C. proc. civ.
Din conţinutul dosarului de fond se poate constata fără putinţă de tăgadă pasivitatea procesuală, lipsa de stăruinţă în judecată, de care a dat dovadă recurenta-reclamantă.
De asemenea, relevant este şi faptul că, prin cererea de recurs a precizat că "nici până la acest moment nu a primit un răspuns din partea autorităţii competente de validare sau invalidare de acces la informaţii clasificate secret de stat", aspect în raport de care menţinerea suspendării pentru o perioadă nedeterminată de timp ar încălca prevederile legale sus-citate.
Înalta Curte aminteşte în acest sens că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind tot astfel finalizarea acestuia.
Această atitudine nu poate fi altfel calificată de instanţa de control judiciar decât o încălcare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ. sancţionată de legiuitor cu perimarea, ce intervine în cazul nerespectării cerinţei de a exista continuitate între actele de procedură, din cauza rămânerii în nelucrare a cauzei, din vina părţii, un anumit timp, prevăzut de lege.
Înalta Curte apreciază că în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417 - 416 din C. proc. civ., motiv pentru care instanţa de fond în mod temeinic şi legal a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ.
Argumentul recurentei-reclamante în sensul că suspendarea nu ar fi fost solicitată de părţi ci a fost pusă în discuţie de instanţa de fond nu poate fi primit. Suspendarea a fost dispusă în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., fiind vorba de un caz de suspendare voluntară. Faptul că acordul părţilor cu privire la suspendarea judecării cauzei a rezultat în urma unei întrebări formulate de instanţă este lipsit de relevanţă mai ales în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu a formulat în termen recurs împotriva încheierii de suspendare. Nu este posibil ca după perimarea cauzei să se repună în discuţie temeiurile în raport cu care a fost dispusă suspendarea judecăţii cu consecinţa modificării unei încheieri devenite definitivă prin nerecurare.
Prin urmare, hotărârea instanţei de fond este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept procesual incidente cauzei.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 26 septembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 835/CA din 26 iunie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.