Conflict of interest for municipal secretary: non-liability for administrative acts lacking decision-making competence and absence of patrimonial interest in unpaid voluntary association role

Şedinţa publică din data de 11 martie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.07.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/13.06.2018, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 293 din 22 noiembrie 2018, Curtea a admis acţiunea formulată de reclamant şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/13.06.2018 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

A obligat pârâta să achite reclamantului 3.620 RON, cheltuieli de judecată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

A susţinut recurenta-pârâtă că hotărârea este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 70 şi art. 79 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform dispoziţiilor legale menţionate, persoanele care deţin funcţii publice sunt obligate să manifeste o atitudine neutră, imparţială şi obiectivă faţă de interesele lor de orice natură, fiindu-le interzis să abuzeze în orice fel de poziţiile pe care le deţin şi să obţină anumite beneficii pentru ei, rude sau alte persoane în considerarea funcţiei lor.

Sunt întrunite condiţiile pentru existenţa unui conflict de interese, respectiv exerciţiul unei demnităţi publice, existenţa unui interes personal şi obţinerea unui avantaj, pentru că intimatul, având funcţia de secretar în cadrul Primăriei Oraşului Dragomireşti, a completat şi solicitat în 48 de referate şi a contrasemnat HCL nr. 6/2016 iar, în baza acestor acte, s-au efectuat plăţi de 27.755 RON pentru plata arbitrilor, observatorului şi transportul echipei de fotbal Iza Dragomireşti, unde deţinea calitatea de preşedinte.

Fără referatele completate de către intimat şi fără contrasemnarea HCL nr. 6/02.02.2016, Asociaţia Sportivă "Iza" Dragomireşti, unde deţine calitatea de preşedinte, nu ar fi putut solicita şi realiza decontarea sumelor menţionate.

Astfel, rezultă în mod indubitabil că asociaţia sportivă, persoană juridică cu care are relaţii cu caracter patrimonial, a avut un beneficiu urmare a finalizării acestor referate.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, precizând, în esenţă, că beneficiarul direct al cheltuielilor efectuate pe baza referatelor nu a fost Asociaţia Sportivă "Iza" Dragomireşti, ci aceste sume au fost utilizate pentru susţinerea unor evenimente sportive. Astfel, este cert faptul că nu a avut niciun interes patrimonial în legătură cu activităţile pretins nelegale la care face referire Agenţia Naţională de Integritate.

De asemenea, nu a influenţat, sub nicio formă, decizia autorităţii publice cu privire la decontarea acestor cheltuieli, aflându-se în postura de solicitant, aprobarea cheltuielilor realizându-se de Primarul Oraşului Dragomireşti.

Referitor la contrasemnarea HCL nr. 06/02.02.2016, nu este îndeplinită condiţia obţinerii unui folos patrimonial, prevăzută de art. 79 din Legea nr. 161/2003, aspect susţinut şi de Raportul de evaluare nr. x/21.11.2018 în care s-a dispus clasarea în privinţa acuzaţiilor de nerespectare a regimului incompatibilităţilor, din datele comunicate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Maramureş nefiind constatate inadvertenţe referitoare la veniturile sale.

4. Decizia instanţei de recurs

Preliminar, în ceea ce priveşte aspectul invocat de intimatul-reclamant A., respectiv incidenţa alin. (5) al art. 25 din Legea nr. 176/2010, introdus prin Legea nr. 54/2019, referitor la înlăturarea răspunderii civile sau administrative, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese în condiţiile depăşirii termenului general de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii lor, Înalta Curte apreciază că această chestiune a intervenit după pronunţarea instanţei de fond, nefăcând obiectul analizei acesteia, astfel că nu poate fi avută în vedere în soluţionarea prezentului recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neputându-se reţine incidenţa motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

4.1. Instanţa de fond a fost învestită prin cererea reclamantului A. cu verificarea legalităţii Raportului de evaluare nr. x/13.06.2018 emis de Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a constatat că, având funcţia de secretar al Primăriei Oraşului Dragomireşti judeţul Maramureş, având un interes personal de natură patrimonială, în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Sportive "Iza" Dragomireşti, în perioada 2013-2015 a completat şi solicitat în 48 de referate, adresate Primăriei Dragomireşti, decontarea sumei totale de 27.755 RON pentru plata arbitrilor, observatorului şi transportului echipa de fotbal Iza Dragomireşti. De asemenea, a contrasemnat HCL nr. 6 din 02.02.2016 privind alocarea unor sume de bani către activitatea sportivă, inclusiv echipei sportive Iza, încălcând dispoziţiile art. 70, 71 şi art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2013.

Reţine Înalta Curte că, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003, în vigoare în perioada de referinţă, "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.".

Conform art. 79 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ,

"(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;".

Rezultă că, pentru a se reţine existenţa conflictului de interese, trebuie îndeplinită condiţia referitoare la implicarea funcţionarului public în procesul de rezolvare, de luare a deciziilor sau de participare la luarea acestora şi condiţia privind existenţa interesului personal de natură patrimonială.

4.2. Înalta Curte apreciază, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001 privind Codul administrativ, că intimatul-reclamant, în exercitarea funcţiei de secretar al Primăriei Dragomireşti, nu avea competenţa de a iniţia Hotărârea Consiliului Local nr. 6/2016, nu a avea competenţa de a iniţia procesul decizional sau de a participa la adoptarea hotărârii, participând la şedinţele consiliului local doar pentru asigurarea lucrărilor de secretariat.

Consiliul local, autoritate deliberativă, din compunerea căruia nu face parte şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale, are competenţa de a adopta hotărârile. Deci, faptul că intimatul-reclamant a contrasemnat hotărârea menţionată, în calitate de secretar, nu echivalează cu rezolvarea sau luarea unei decizii, în sensul avut în vedere de lege.

În raport cu circumstanţele factuale ale cauzei, Înalta Curte reţine că exercitarea de către intimatul-reclamant a atribuţiilor conferite de lege secretarului unităţii administrativ-teritorial în procesul de adoptare a unei hotărâri a consiliului local nu produce efecte în sensul referit de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, de încălcare a regimului juridic al conflictului de interese.

Aceste considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte referatele întocmite şi completate de intimatul-reclamant în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Sportive în scopul decontării unor cheltuieli ale asociaţiei pentru organizarea unor competiţii sportive, pentru că, după cum s-a subliniat mai sus, în calitatea sa de secretar al unităţii administrativ-teritoriale, nu putea influenţa aprobarea şi decontarea sumelor solicitate prin aceste referate.

Astfel, interpretarea recurentei-pârâte, că intimatul-reclamant a fost chemat să rezolve cereri şi să ia decizii şi că, fără referatele completate şi fără contrasemnarea hotărârii consiliului local, asociaţia sportivă nu ar fi putut realiza decontarea sumelor respective, nu reprezintă altceva decât o lărgire fără susţinere legală a competenţelor funcţiei de secretar al unei unităţi administrativ-teritoriale în ceea ce priveşte procesul de adoptare a hotărârilor consiliului local, competenţe care, în opinia eronată a recurentei, ar fi capabile să influenţeze, efectiv, luarea deciziei.

4.3. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte condiţia relaţiilor cu caracter patrimonial, fără a se relua considerentele hotărârii recurate, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că activitatea desfăşurată de reclamant, în calitate de preşedinte al asociaţiei sportive, a fost una voluntară, fără a fi remunerată, astfel că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei relaţii cu caracter patrimonial.

Prin recursul formulat, recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, deşi reafirmă că intimatul-reclamant are relaţii cu caracter patrimonial cu asociaţia sportivă, nu combate în niciun fel aprecierile instanţei de fond şi nu prezintă niciun raţionament apt să dovedească interpretarea greşită sau aplicarea eronată a dispoziţiilor legale, în sensul că intimatul-reclamant ar fi avut astfel de relaţii.

De altfel, asupra beneficiului patrimonial al intimatului, singurul argument adus de recurenta-pârâtă prin cererea de recurs se referă la faptul că avantajul obţinut ar fi constat în efectuarea plăţii sumei de 27.555 pentru plata arbitrilor, a observatorului şi pentru transportul echipei de fotbal.

Or, în privinţa acestor cheltuieli ale asociaţiei sportive, efectuate pentru organizarea unor competiţii sportive, nu se poate aprecia că ar fi fost în interesul patrimonial al recurentului.

4.4. Prin urmare, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanţă reflectă analizarea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, astfel că, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 293 din 22 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.