Appeal against perimation ruling dismissed as time-barred; perimation upheld.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's appeal as time-barred, thereby upholding the Court of Appeal's decision that had found the initial appeal (recurs) against the first-instance judgment to be perimated (abandoned) for lack of prosecution. The underlying dispute concerned the claimant's administrative action against a municipality, which had been annulled by the trial court for procedural non-compliance. The legal basis was Article 421(2) of the Civil Procedure Code, which requires an appeal against a perimation decision to be filed within 5 days of pronouncement; because the appeal was lodged on 27 May 2019, after the 20 May 2019 deadline, it was rejected as late, and the perimation decision remained final.
Legislator headnote
AI generatedart. 194 lit. d) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, art. 421 alin. (2) C. proc. civ, art. 184 din C. proc. civ; Appeal against perimation ruling dismissed as time-barred; perimation upheld: The underlying dispute concerned the claimant's administrative action against a municipality, which had been annulled by the trial court for procedural non-compliance. The legal basis was Article 421(2) of the Civil Procedure Code, which requires an appeal against a perimation decision to be filed within 5 days of pronouncement; because the appeal was lodged on 27 May 2019, after the 20 May 2019 deadline, it was rejected as late, and the perimation decision remained final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the disposition: the court found the appeal to be filed out of the 5-day time limit set by this article.
Procedural rule applied in the dispositive: the court examined the peremptory exception of late filing based on this article.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 martie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin sentinţa nr. 902 din data de 25.04.2017, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, invocată de instanţă, din oficiu, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Moreni, în baza art. 196 alin. (1), raportat la art. 194 lit. d) C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea căii de atac şi casarea hotărârii recurate.
Prin încheierea din data de 17 mai 2018, în temeiul disp. art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa a suspendat judecarea recursului declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei nr. 902 din 25 aprilie 2017 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâta Primăria Moreni.
În şedinţa publică din 14.05.2019 Curtea de Apel Ploieşti a invocat excepţia perimării recursului şi a rămas în pronunţare pe care o va analiza cu prioritate, conform art. 247 şi 248 C. proc. civ.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Decizia nr. 603 pronunţată în data de 14 mai 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia perimării invocată din oficiu şi a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei nr. 902 din 25 aprilie 2017 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâta Primăria Moreni.
3. Recursul formulat în cauză
Împotriva deciziei menţionate la pct. 2 a declarat recurs la data de 27 mai 2019, reclamantul A., care a solicitat admiterea recursului, apreciind că singura vinovată pentru lăsarea în nelucrare a dosarului este chiar instanţa de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate excepţia invocată în cauză, privind tardivitatea declarării recursului, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:
"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".
Înalta Curte reţine că decizia nr. 603 a fost pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 14 mai 2019. Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 20 mai 2019, potrivit dispoziţiilor art. 181 raportat la art. 184 din C. proc. civ.
Recursul a fost înregistrat la instanţa de fond la data de 29 mai 2020, acesta fiind transmis prin poştă la data de 27 mai 2019.
Înalta Curte constată, faţă de actele dosarului, că recursul a fost depus în afara termenului de 5 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 27 mai 2019, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 20 mai 2019.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 603 din 14 mai 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2020.