Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1471/2020 AI generated

ANAF appeal over customs broker suspension rejected as inadmissible for lack of party standing.

Case Number Decizia nr. 1471/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Administrative and Tax Disputes Section) dismissed as inadmissible the appeal brought by the National Agency for Fiscal Administration (ANAF), ruling that ANAF lacked active procedural standing because it was not a party in the first-instance proceedings. The lower court (Cluj Court of Appeal) had partially upheld the claimant company's action, annulling the customs authority's Decision No. 63/11.10.2016 suspending the company's customs broker authorization for one month, rejecting as moot the request for suspension, and ordering the defendant customs authority to pay procedural costs. The underlying dispute concerned an administrative challenge to that suspension decision, issued under Article 15 of Law No. 554/2004 and based on an alleged breach of Article 578(1)(j) of the Customs Regulation. The High Court held that, under Articles 36, 458, and 494 read with Article 478 of the Civil Procedure Code, only parties to the first-instance litigation may appeal, and since ANAF had not been a party—and the lower court had already ruled it was not a representative of the defendant customs authority—its appeal had to be rejected for lack of active procedural standing. The lower court's judgment remains in force.

Legislator headnote

AI generated

art. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 486 C. proc. civ, art. 248 din C. proc. civ, art. 36 C. proc. civ, art. 458 C. proc. civ, art. 478 din C. proc. civ; ANAF appeal over customs broker suspension rejected as inadmissible for lack of party standing: The lower court (Cluj Court of Appeal) had partially upheld the claimant company's action, annulling the customs authority's Decision No. 63/11.10.2016 suspending the company's customs broker authorization for one month, rejecting as moot the request for suspension, and ordering the defendant customs authority to pay procedural costs. The underlying dispute concerned an administrative challenge to that suspension decision, issued under Article 15 of Law No. 554/2004 and based on an alleged breach of Article 578(1)(j) of the Customs Regulation. The High Court held that, under Articles 36, 458, and 494 read with Article 478 of the Civil Procedure Code, only parties to the first-instance litigation may appeal, and since ANAF had not been a party—and the lower court had already ruled it was not a representative of the defendant customs authority—its appeal had to be rejected for lack of active procedural standing. The lower court's judgment remains in force.

Keywords

AI generated
standing to appeal customs Code procedural issues Civil Procedure Code tax litigation proceedings administrative authority

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for rejecting the appeal due to lack of active procedural standing.

Art. 40 C. proc. civ.

Used in conjunction with Art. 496 alin. (1) to address procedural capacity in the appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 10 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 14 decembrie 2016 în dosarul nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR:

- suspendarea deciziei nr. 63/11.10.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor prin care s-a dispus suspendarea pentru o perioadă de o lună a autorizaţiei de comisionar în vamă nr. 173/26.02.2002 emise în favoarea societăţii A. S.R.L., în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la data soluţionării definitive a cererii de chemare în judecată;

- anularea Deciziei nr. 63/11.10.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor, prin care organul de control a dispus suspendarea pentru o perioadă de o lună a autorizaţiei de comisionar în vamă nr. 173/26.02.2002 emise în favoarea societăţii A. S.R.L.;

- anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 31068/10.11.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor prin care s-a dispus respingerea contestaţiei fiscale formulate de către societatea A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 63/11.10.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 133/2017 pronunţată în data de 30 martie 2017, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Vămilor, a anulat Decizia nr. 63/11.10.2016 emisă Direcţia Generală a Vămilor, a respins ca fiind fără obiect suspendarea executării deciziei nr. 63/11.10.2016 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta Direcţia Generală a Vămilor la plata în favoarea reclamantei, a sumei de 5.125,39, reprezentând cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca netemeinice.

Recurenta a solicitat, în prealabil, să se ia act că, potrivit H.G. nr. 520/2013, în Anexa 1, în cadrul Agenţiei funcţionează Direcţia Generală a Vămilor, structură fără personalitate juridică, iar pentru pârâta cu care reclamanta a înţeles să se judece, calitate de pârâtă o are Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cerând ca toate actele de procedură să fie comunicate la sediul acestei din urmă instituţii.

În motivarea căii de atac, recurenta a reluat pe larg situaţia de fapt, susţinând, în esenţă, că actul anulat a fost emis legal, întrucât reclamanta a încălcat obligaţia prevăzută de art. 578 alin. (1) lit. j) din Regulamentul vamal, aspect reţinut şi de instanţa de fond.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia în principal a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 7 aprilie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 10 martie 2020, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte constată că recursul a fost declarat de o persoană fără calitate procesuală, aspect care va fi analizat cu prioritate în condiţiile art. 248 din C. proc. civ. şi ţinând cont de prevederile art. 499 din acelaşi Cod.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea şi anularea Deciziei nr. 63/11.10.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor şi anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 31068/10.11.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor prin care s-a dispus respingerea contestaţiei fiscale formulate împotriva Deciziei nr. 63/11.10.2016 emise de către Direcţia Generală a Vămilor.

În cauză, se reţine că intimata-reclamată A. S.R.L. a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor în calitate de emitent al actului administrativ atacat şi în considerarea capacităţii de drept administrativ a organului emitent, sentinţa recurată fiind pronunţată în raport cu cadrul procesual stabilit prin cerere, în contradictoriu cu această direcţie, în calitate de pârâtă.

Calea de atac îndreptată împotriva acestei hotărâri a fost formulată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a solicitat să se ia act că această instituţie are calitate de pârâtă pentru Direcţia Generală a Vămilor cu care reclamanta a înţeles să se judece în primă instanţă, structură fără personalitate juridică care funcţionează în cadrul Agenţiei, potrivit H.G. nr. 520/2013.

Înalta Curte constată că, prin încheierea din data de 16 februarie 2017 instanţa de fond a statuat asupra calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală a Vămilor arătând că aceasta are calitatea de pârâtă în cauză.

De asemenea, prin încheierea din 16 martie 2017, Curtea de Apel Cluj a constatat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are calitate de reprezentant al pârâtei Direcţia Generală a Vămilor.

În acest context recurenta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat prezentul recurs, în nume propriu, împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, fără a înţelege să recureze şi încheierile prin care instanţa de fond a statuat asupra calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale a Vămilor şi a lipsei calităţii de reprezentant a Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală pentru pârâta chemată în judecată.

În acest context Înalta Curte reţine că, dacă în faţa instanţei de fond calitatea procesuală se raportează, aşa cum dispune art. 36 C. proc. civ., la calitatea de subiect al raportului juridic litigios, în căile de atac calitatea procesuală se raportează la calitatea de parte în faţa instanţei de fond.

Astfel, art. 458 C. proc. civ. dispune:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane."

De asemenea, potrivit art. 494 raportat la art. 478 din C. proc. civ., în calea de atac nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe.

Prin urmare, în recurs pot avea calitatea de părţi doar persoanele care au avut această calitate şi în faţa primei instanţe, calea de atac neputând fi promovată de o persoană care nu a avut calitate de parte în litigiul iniţial.

Or, raportat la împrejurarea că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, recurentă în cauză, nu a figurat ca parte în proces la judecata cauzei în fond, iar prin încheierea din 16 martie 2017 instanţa de fond a reţinut că aceasta nu are nici calitatea de reprezentant al pârâtei Direcţia Generală a Vămilor se va reţine că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu justifică calitatea procesuală activă în exercitarea prezentului recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., va respinge recursul formulat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru lipsei calităţii procesuale active.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA împotriva sentinţei civile nr. 133/2017 din 30 martie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2020.