Military officer wins partial annulment of colonel selection process; reinstatement and damages claims rejected

Şedinţa publică din data de 10 martie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de la data de 20.08.2014, sub nr. x/2014 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale:

- suspendarea efectelor Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. MP 278/29.05.2014 privind prelungirea perioadei de punere la dispoziţie în vederea încadrării, care expiră la data de 31.08.2014, până la încadrarea reclamantului/soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei ce face obiectul acestui dosar, implicit şi a prelungirii perioadei de cazare în căminul militar, până la soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei ce face obiectul acestui dosar;

- suspendarea publicării în Buletinul Informativ al Armatei nr. 8/2014 a selecţiei pentru funcţia de şef Birou curriculum şi asigurarea calităţii educaţiei, precum şi detaşarea şi împuternicirea/numirea acestuia în această funcţie, până la soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei ce face obiectul acestui dosar;

- încadrarea în funcţia de şef Birou curriculum şi asigurarea calităţii educaţiei;

- anularea, în parte, a Hotărârii nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din Ministerul Apărării Naţionale privind clasarea sa pe locul al doilea şi ofiţerului clasat pe primul loc, pentru încadrarea funcţiei de şef Birou resurse umane şi învăţământ,

- anularea, în parte, a Ordinului secretarului general nr. SGP2/25.02.2014 privind numirea ca şef Birou resurse umane şi învăţământ a ofiţerului clasat pe primul loc;

- anularea Ordinului secretarului general nr. SGP4/28.02.2014 privind eliberarea reclamantului din funcţia de şef Birou coordonare învăţământ şi punerea la dispoziţie în vederea încadrării, în perioada 01.03-31.05.2014 şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. MP278/29.05.2014 de prelungire a perioadei de punere la dispoziţie, până la 31.08.2014;

- anularea Aprecierii de serviciu pe anul 2013 urmare a constatării nelegalităţii;

- constatarea nulităţii Aprecierii de serviciu parţiale pe anul 2014, corespunzătoare perioadei de detaşare pentru îndeplinirea altor atribuţii în cadrul Secretariatului general din luna februarie a.c. şi perioadei de punere la dispoziţie în vederea încadrării, 01.03-31.08.2014;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară Hotărârii nr. 1/28.01.2014, respectiv vacantarea funcţiei de şef Birou resurse umane şi învăţământ;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară reorganizării prin constatarea nelegalităţii, în parte, a Statului de organizare a Secretariatului general, respectiv revenirea la denumirea de Birou resurse umane, reînfiinţarea biroului şi funcţiei de şef Birou coordonare învăţământ;

- numirea în funcţie de şef birou, în domeniul învăţământ şi transferarea posturilor Biroului coordonare învăţământ la Statul Major General sau la structura unică de conducere în condiţiile restructurării, până la soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei ce face obiectul acestui dosar, a sistemului militar de învăţământ prin intrarea în vigoarea a completărilor şi modificărilor la Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionare Ministerului Apărării;

- repunerea în funcţia de şef Birou coordonare învăţământ, respectiv numirea ca şef Birou resurse umane, în cadrul Secretariatului general sau altei structuri centrale, în cazul în care reprezintă singurele modalităţi de soluţionare favorabilă a fondului cauzei.

Reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate, în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, privind nelegalitatea, în parte, a Statului de organizare a Secretariatului general privind desfiinţarea Biroului coordonare învăţământ şi redenumirea Biroului resurse umane în Birou resurse umane şi învăţământ şi aprecierea de serviciu pe anul 2013.

Prin sentinţa civilă nr. 3074/12.11.2014, Curtea de Apel a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 23.01.2015, sub nr. x/2015.

Prin sentinţa civilă nr. 1139/17.02.2015, tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

Prin decizia civilă nr. 2014/14.05.2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea înregistrată la data de 02.03.2015, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale în cuantum de 9.559 de RON, reprezentând diferenţa dintre salarizarea aferentă funcţiei de conducere desfiinţate şi cea aferentă funcţiei de execuţie deţinute corespunzătoare ultimelor 11 luni, precum şi despăgubiri materiale în continuare până la soluţionarea definitivă a cauzei, actualizate cu indicele de inflaţie. De asemenea, a solicitat identificarea celor responsabili şi obligarea acestora, în solidar, la plata despăgubirilor materiale şi a daunelor morale în valoare de 1 leu.

La data de 26.08.2015, reclamantul a depus la dosarul cauzei o modificare a cererii de chemare în judecată. De asemenea, cu acelaşi prilej, a modificat cuantumul pretenţiilor reprezentate de daunele morale la valoarea de 120.000 de Euro reprezentată de diferenţa dintre cuantumul pensiei şi ajutoarelor compensatorii aferente perioadei dintre posibila trecere în rezervă la 45 de ani şi vârsta standard de pensionare - 60 de ani). În plus, a solicitat obligarea pârâtului la plata contravalorii dobânzii de 7,5%/an practicată de B., calculată asupra daunelor materiale.

La termenul de judecată din data de 30.09.2015, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere, prin care a solicitat introducerea în cauză a numiţilor C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O., în calitate de pârâţi.

Prin încheierea de şedinţă din data de 21.12.2015, Curtea a admis excepţia lipsei de interes şi, în consecinţă, a respins ca atare primele două capete de cerere (având ca obiect suspendarea). De asemenea, a respins excepţiile netimbrării, lipsei procedurii prealabile (în privinţa hotărârii nr. 1/2014 a Comisiei de selecţie) şi lipsei de interes (în privinţa fişelor de apreciere).

Prin încheierea de şedinţă din data 22.02.2016, Curtea a constatat drept tardive modificările cererii de chemare în judecată din data de 02.03.2015 şi 26.08.2015 şi a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâţilor persoane fizice.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 648 pronunţată în data de 28 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

"Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N..

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului O. în ceea ce priveşte capetele de cerere referitoare la anularea Hotărârii nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din M.A.N. pentru încadrarea în funcţia de Şef Birou resurse umane şi învăţământ şi la anularea, în parte, a Ordinului nr. SGP2/25.02.2014 privind numirea ca Şef Birou resurse umane şi învăţământ a pârâtului O., ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului O., în rest.

Admite excepţia de inadmisibilitate a capătului de cerere privitor la anularea fişelor de apreciere.

Admite acţiunea, în parte, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii O. şi Ministerul Apărării Naţionale,.

Anulează, în parte, Hotărârea nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din M.A.N. pentru încadrarea în funcţia de Şef Birou resurse umane şi învăţământ.

Anulează, în parte, Ordinul SGP2/25.02.2014 privind numirea ca Şef Birou resurse umane şi învăţământ a pârâtului O..

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul O. cu excepţia petitelor referitoare la anularea Hotărârii nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din M.A.N. pentru încadrarea în funcţia de Şef Birou resurse umane şi învăţământ şi la anularea, în parte, a Ordinului nr. SGP2/25.02.2014 privind numirea ca Şef Birou resurse umane şi învăţământ a pârâtului O., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge capătul de cerere privitor la anularea fişelor de apreciere, ca inadmisibil.

Respinge acţiunea (inclusiv excepţia de nelegalitate), în rest, ca neîntemeiată."

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au declarat recurs reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, care au solicitat admiterea recursurilor.

Recurentul-reclamant A. apreciază incidente în cauză prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicită admiterea căii de atac astfel cum a fost motivată, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.

În cuprinsul criticilor sale solicită următoarele:

- constatarea nulităţii în parte, datorită viciilor de formă, a Ordinului nr. SGP4/28.02.2014 al Secretariatului general şi implicit a ordinului de prelungire a perioadei de punere la dispoziţie, pe cale de consecinţă;

- judecarea capătului de cerere privind anularea Ordinului SGP4/28.02.2014 în privinţa eliberării din funcţie;

- judecarea solicitării privind excepţia de nelegalitate a statului de organizare, în parte, în ceea ce priveşte desfiinţarea Biroului coordonare învăţământ, implicit a postului de şef birou şi reintegrarea sa în funcţia;

- constatarea solicitării de despăgubiri materiale pârâtului MApN, prin acţiunea directă, în valoare de cea. 1000 RON/lunar, reprezentând cuantumul indemnizaţiei de conducere de 869 RON/lunar până la soluţionarea definitivă a cauzei (sumă indexată, majorată şi recalculată care ajunge la cea. 1000 RON/lunar după aprecierea subsemnatului) - indiferent că nu a utilizat limbajul specific instanţei de contencios-administrativ şi că întinderea prejudiciului de 1000 RON/lunar nu a fost menţionată în începutul acţiunii, ci în textul acesteia;

- să se constate că nu a cerut anularea aprecierii de serviciu pe anul 2013 prin acţiunea directă şi să se primească excepţia de nelegalitate cerută, referitoare la aceasta.

Referitor la respingerea acţiunii ca neîntemeiată, inclusiv excepţia de nelegalitate, în parte, a noului stat de organizare în baza Dispoziţiei şefului Statului Major General nr. G/S 1093/18.12.2013 (respingerea celorlalte capete de cerere, cu excepţia petitelor privind anularea, în parte, a Hotărârii nr. 1/28.01.2014 a comisiei de selecţie nr. 2 şi a Ordinului SGP2/25.02.2014 a secretarului general) susţine că motivarea acestor acte a fost intenţionat înscrisă şi nu eronat, pentru a nu se putea realiza legătura cu etapa anterioară a procedurii instituite la reorganizarea unităţilor militare, anulată de instanţă, respectiv cu selecţia cadrelor militare a căror funcţii s-au redus (hotărârea comisiei de selecţie fiind anulată de instanţă pe fond).

Menţionează că nu a intrat în posesia motivării reale şi serioase a eliberării din funcţie ca urmare a reducerii postului, iar instanţa de fond a decis că nu are sens să controleze legalitatea reducerii acestuia, deoarece motivarea ordinului de eliberare din funcţie,.a fost suficientă" (aceasta neexistând în fapt).

Instanţa constată şi faptul că cererea privind constatarea nulităţii Ordinului SGP4/28.02.2014 (pe cale de consecinţă şi constatarea nulităţii ordinului ministrului apărării naţionale de prelungire a perioadei de punere la dispoziţie) este neîntemeiată.

Cererea privind constatarea viciilor de formă ale actului şi desfiinţarea acestuia ca urmare a constatării nulităţii, a fost repetat solicitată pe parcursul procesului, în concluziile scrise, atât cele din perioada de rămânere în pronunţare a dosarului şi în concluziile scrise de după repunerea pe rol a dosarului (la finalul procesului), dar judecătorul fondului nu a observat aceste aspecte.

Susţine că, pentru funcţionarii publici, un stat de organizare al instituţiei publice poate fi modificat şi aceştia pot fi reintegraţi în funcţiile publice deţinute ca urmare a constatării netemeiniciei sau nelegalităţii încetării raportului de serviciu de către instanţa de contencios-administrativ, în timp ce pentru militari (indiferent că sunt asimilaţi funcţionarilor publici sau celor cu statut special), conform sentinţei recurate, nu se poate pune problema analizării reducerii unui post cuprins în statul de organizare al unei unităţi militare, ceea ce a condus la eliberarea sa din funcţie.

- Nu a solicitat să se constate şi nulitatea, pe fond, a Ordinului nr. SGP4/28.02.2014, tocmai pentru că, urmare a acţiunii directe, instanţa să deducă judecăţii legalitatea acestui ordin de eliberare din funcţie şi să dispună reintegrarea în funcţie şi nu să evite orice fel de judecată în acest sens.

Astfel, a invocat excepţia de nelegalitate, în parte, a statului de organizare, în ceea ce priveşte reducerea postului de şef birou, având în vedere că de acesta depinde soluţionarea litigiului de fond şi reintegrarea/repunerea în funcţia deţinută.

În mod eronat s-a apreciat că nu a solicitat despăgubiri, întrucât prin acţiunea iniţială a solicitat repunerile în diverse funcţii de şef birou, revenirea la starea iniţială de dinaintea deciziei de selecţie anulate, înţelegând prin aceasta obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale egale cu indemnizaţia de conducere (indexată, majorate şi recalculată după aprecierea sa) până la soluţionarea definitivă a cauzei şi în acest sens, a depus ca probă la dosar adeverinţa de venit prin care s-a arătat prejudiciul de cea. 100 RON/lunar, pentru oricare funcţie solicitată de şef birou (adeverinţa conţine solda din lunile de dinaintea reducerii postului şi de după).

Referitor la respingerea excepţiei de nelegalitate a fişei de apreciere pe anul 2013, instanţa a înţeles eronat că a solicitat şi prin acţiune directă, influenţată de cererea eronată a reprezentanţilor pârâtului MApN privind inadmisibilitatea acţiunii în anulare şi a decis să respingă această cerere care nici nu există.

În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a persoanelor fizice, precizează că potrivit Ghidului carierei militare, deciziile comisiilor de selecţie sunt definitive, deci nu pot fi contestate la nici un alt nivel ierarhic din MApN, ci numai în instanţa de judecată.

Această soluţie a conferit siguranţa necesară membrilor tuturor celor peste 15 comisii de selecţie din MApN (întrunite în scopul asigurării de şanse egale şi transparenţei necesare pentru promovarea/numirea în toate tipurile de funcţii) în sensul că vor putea lua şi decizii nelegale, inclusiv ca cea anulată de instanţă, deoarece nu vor deţine nici o răspundere procesuală (instanţa considerând că legitimarea procesuală pasivă aparţine numai pârâtului MApN şi celor care beneficiază de numirea în funcţie prin clasarea pe locul I), coroborat cu faptul că reclamantul trebuia să solicite despăgubiri şi membrilor acestei comisii până la prima şedinţă de judecată, deci înainte de a fi introduşi în cauză pe parcursul desfăşurării procesului.

Precizează prin motivele de recurs că acceptă:

- excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive şi respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu persoanele care au făcut parte din comisia de selecţie

- excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive şi respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu pârâţi persoane fizice, din diverse structuri centrale

- excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a acestora şi respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu pârâţii pensionaţi din Secretariatul general, a căror decizii sau prin neîndeplinirea responsabilităţilor şi atribuţiilor ce le reveneau au generat acest proces.

Pârâtul Ministerul Apărării Naţionale invocă prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi solicită admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea în tot a acţiunii promovate de reclamantul A..

Susţine că în mod greşit prima instanţă a admis în parte acţiunea, considerentele reieşite din cuprinsul hotărârii rezumându-se la absenţa fişei postului, ipoteză care, în opinia instanţei, greşită de altfel, a dus la vătămarea drepturilor reclamantului, raportat la prevederile art. 1 şi 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

În mod eronat instanţa a invocat dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.2/16.01.2009 - norme metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, potrivit cărora "Structurile militare cărora li s-au solicitat funcţii vacante vor transmite, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, lista cu funcţiile vacante, fişele posturilor şi tabelele cu cerinţele de personal structurilor militare solicitante, iar acestea structurilor militare supuse restructurării, în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acestor liste" (pagina 10 ultimul alineat), deoarece această situaţie, prevăzută de actul normativ, nu face obiectul cauzei. În unitatea supusă restructurării au existat posibilităţi de încadrare a tuturor cadrelor militare ale căror funcţii s-au redus, în funcţii vacante, potrivit pregătirii profesionale, cu gradul de cel puţin corespunzător gradului deţinut, nefiind necesară aplicarea procedurii stabilite la art. 2 alin. (1) lit. d) din actul normativ menţionat, şi anume, "solicitarea, pe cale ierarhică, ...a listelor cu funcţii vacante ce ar putea fi încadrate cu ofiţeri".

Precizează că reclamantul şi pârâtul O., au fost evaluaţi în sistem concurenţial, comisia de selecţie utilizând acelaşi algoritm şi aceleaşi criterii de selecţie, rezultatul final apreciindu-se în baza unor indicatori aplicaţi în egală măsură, ambilor militari. În acest sens, norma legală este explicită şi extrem de riguroasă prin dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 106/2011 şi prevederile Normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de selecţie şi ierarhizare în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.22/2010, reglementând exhaustiv modul de participare şi condiţiile cerute a fi îndeplinite de cadrele militare la selecţiile organizate, asigurându-se transparenţa procedurilor şi implicit legalitatea numirilor în funcţie.

Actul normativ care face referire la paşii de urmat în cazul reorganizării structurilor militare este Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.2/16.01.2009. Astfel, în cazul reorganizării acestora, s-a făcut o coroborare între prevederile respectivului ordin şi cele ale Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 22/2010 - norme privind organizarea şi funcţionarea sistemului de selecţie şi ierarhizare în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, în vigoare la data analizării în comisia de selecţie în cadrul procesului de evaluare şi ierarhizare s-au avut în vedere câteva elemente clare din noul stat de organizare: denumirea funcţiei (determinând domeniul de activitate al acesteia din cadrul gamei de posturi, stabilite în Cartea posturilor cadrelor militare din Armata României), gradul funcţiei (colonel) şi specificaţiile de studii (studii universitare de master), iar având în vedere domeniul de activitate al funcţiei - respectiv resurse umane şi învăţământ, membrii comisiei de selecţie au utilizat criteriile cuantificabile prevăzute în Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.22/05.02.2010 competenţe, aptitudini şi potenţialul de dezvoltare evaluate în aprecierile de serviciu, experienţa profesională impusă de domeniul de activitate al funcţiei, calificativele acordate în ultimii 3 ani, opţiunile, recomandările şi datele suplimentare furnizate de comandanţii/şefii ierarhici), precum şi documentele de evidenţă ale candidaţilor: memoriile originale, aprecierile de serviciu şi fişele de evidenţă ale acestora;- s-a avut în vedere experienţa fiecărui candidat în domeniul principal de activitate al funcţiei - respectiv resurse umane, precum şi în domeniul secundar - respectiv, învăţământ.

4. Apărări formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi L. şi K. a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

Recurentul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, răspuns la întâmpinare şi 2 precizări la recurs.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 7 aprilie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 10 martie 2020, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Instanţa de contencios administrativ a fost investită cu verificarea legalităţii Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. MP 278/29.05.2014 privind prelungirea perioadei de punere la dispoziţie în vederea încadrării, Hotărârii nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din Ministerul Apărării Naţionale Ordinului secretarului general nr. SGP2/25.02.2014 privind numirea ca şef Birou resurse umane şi învăţământ a ofiţerului clasat pe primul loc, Ordinului secretarului general nr. SGP4/28.02.2014 privind eliberarea reclamantului din funcţia de şef Birou coordonare învăţământ şi punerea la dispoziţie în vederea încadrării, Aprecierea de serviciu pe anul 2013 urmare a constatării nelegalităţii şi Aprecierea de serviciu parţiale pe anul 2014, corespunzătoare perioadei de detaşare pentru îndeplinirea altor atribuţii în cadrul Secretariatului general din luna februarie.

Instanţa de fond a admis acţiunea, în parte, şi a anulat în parte, Hotărârea nr. 1/28.01.2014 a Comisiei de selecţie nr. 2 pentru funcţiile de colonel/comandor din M.A.N. pentru încadrarea în funcţia de Şef Birou resurse umane şi învăţământ şi Ordinul SGP2/25.02.2014 privind numirea ca Şef Birou resurse umane şi învăţământ a pârâtului O..

În mod evident, problema de drept ce se impune a fi dezlegată în prezentul recurs vizează stabilirea legalităţii soluţiei adoptate de prima instanţă.

Înalta Curte constată netemeinicia motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., invocat de recurentul - reclamant A..

Criticile circumscrise acestui motiv, care privesc expunerea de către judecătorul fondului a unor motive străine de natura cauzei, reprezintă, în fapt, aprecieri de fond asupra considerentelor hotărârii, cărora instanţa de recurs le va răspunde în cadrul analizei motivului prevăzut de pct. 8 al art. 488 din C. proc. civ.

Strict procedural, pentru a fi incident acest caz de casare motivarea ar trebui să cuprindă numai motive străine de natura cauzei, însă Înalta Curte constată că hotărârea primei instanţe cuprinde cerinţele impuse de dispoziţiile art. 425 din C. proc. civ., având în vedere stabilirea în considerente a situaţiei de fapt, a încadrării în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând, raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de casare comun invocat de ambii recurenţi în susţinerea recursurilor promovate în cauză este prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Cu privire la recursul declarat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, criticile acestuia, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, sunt nefondate.

Pârâtul susţine că admiterea acţiunii are la bază constatarea eronată că nu exista o fişă a postului a noii structuri.

În cauză, Înalta Curte constată că reclamantul a optat, urmare a desfiinţării postului său de şef birou din cadrul Biroului coordonare învăţământ, pentru funcţia de şef birou resurse umane şi învăţământ. Cererea a fost analizată alături de cea a pârâtului O. de către Comisia de selecţie nr. 2 - pentru funcţiile de colonel/comandor din Ministerul Apărării Naţionale, în şedinţa din data de 28.01.2014 şi în cadrul procesului de evaluare şi ierarhizare, au fost avute în vedere criteriile în Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 22/05.02.2010 şi documentele de evidenţă ale candidaţilor (memoriile originale şi fişele de evidenţă), mai puţin fişa postului. - potrivit dispoziţiilor art. 4 (2) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 62/27.03.2006.

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de recurs constată că Ordinul nr. M.2 din 16 ianuarie 2009 al Ministerului Apărării Naţionale nu conţine norme speciale privitoare la baza de evaluare, context în care devin incidente dispoziţiile Ordinului nr. M22/5.02.2010, pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de selecţie şi ierarhizare în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, care la art. 13 din Anexă stipulează că, În cadrul procesului de evaluare şi ierarhizare, comisiile de selecţie utilizează criteriile cuantificabile prevăzute în anexa nr. 3, memoriile originale, fişele posturilor şi datele suplimentare furnizate de către secretariatele tehnice" şi prevederile art. 1 alin. (1) din Ordinul MAPN nr. 62/2006, conform cărora "fişa postului constituie documentul standardizat de reprezentare a informaţiilor referitoare la elementele esenţiale ale postului şi ale cadrului militar care poate ocupa respectivul post şi este procesul de analiză a posturilor din armată",.

Instanţa de fond în mod legal a concluzionat că specificaţiile de personal din fişa postului cuprind informaţii referitoare la experienţa, pregătirea, competenţele şi aptitudinile pe care trebuie să le posede cadrul militar care ocupă postul respectiv, astfel că, în contextul lipsei organizării unui concurs, singura posibilitate de alege între candidaţi era aceea de a compara datele din dosarele acestora de personal (memoriile originale) şi cerinţele înscrise în fişa postului nou creat.

În concret, cum de altfel s-a menţionat în cuprinsul sentinţei atacate, prin maniera de realizare a procedurii de selecţie, în lipsa comparării cerinţelor din fişa postului noii structuri cu potenţialul celor doi candidaţi, reclamantul a fost vătămat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, ca nefondat.

Recursul declarat de reclamantul A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, este nefondat, sentinţa recurată reflectând aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte ia act că, deşi a formulat critici în cuprinsul căii de atac promovate, recurentul-reclamant în final, înţelege să accepte soluţia pronunţată de către instanţa de fond în ceea ce priveşte modul de soluţionare a excepţiei privind: lipsa calităţii procesuale pasive şi respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu persoanele care au făcut parte din comisia de selecţie; lipsa calităţii procesuale pasive si respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu pârâţi persoane fizice, din diverse structuri centrale şi lipsa calităţii procesuale pasive a acestora si respingerea cererilor formulate în contradictoriu cu pârâţii pensionaţi din Secretariatul general, a căror decizii sau prin neîndeplinirea responsabilităţilor şi atribuţiilor ce le reveneau au generat acest proces.

În ceea ce priveşte celelelate argumente aduse de către recurentul-reclamant în combaterea soluţiei pronunţate de către instanţa de fond, Înlata Curte constată următoarele:

Susţinerea recurentului vizând faptul că Ordinul nr. SGP4/28.02.2014 al Secretariatului general şi implicit ordinul de prelungire a perioadei de punere la dispoziţie sunt anulabile în parte, nu poate fi primită întrucât potrivit art. 7 alin. (4) din Ordinul nr. M.2 din 16 ianuarie 2009 al Ministerului Apărării Naţionale, în lipsa exprimării opţiunii pentru trecerea în rezervă, cadrul militar se pune la dispoziţie în vederea încadrării pe un alt post.

În mod corect prima instanţă a observat că reclamantul nu a dovedit că şi-ar fi exercitat opţiunea pentru trecerea în rezervă, caz în care punerea sa la dispoziţie în vederea încadrării a fost adoptată cu respectarea legii.

Şi precizarea, în sensul că nu a fost soluţionat capătul de cerere privind anularea Ordinului SGP4/28.02.2014 în privinţa eliberării din funcţie este nefondată, judecătorul fondului expunând, printr-un raţionament logico-juridic că, începând cu data de 01.03.2014, la Secretariatul General a intrat în vigoare un nou stat de organizare, în baza Dispoziţiei Statului Major General nr. G/S 1093/18.12.2013, iar una dintre consecinţele măsurii în discuţie a fost reprezentată de desfiinţarea Biroului coordonare învăţământ şi emiterea Ordinului SGP4/28.02.2014 de reducere a postului corespunzător funcţiei de şef birou ocupată la acel moment de către reclamant.

Înalta Curte constată că Dispoziţia Statului Major General nr. G/S 1093/18.12.2013 nu a fost anulată şi recurentul nu a fost formulat acţiune separată de anulare a dispoziţiei, context în care este neîntemeiată solicitarea reclamantului de reînfiinţare a Biroului coordonare învăţământ, de repunerea acestuia în funcţia de Şef Birou coordonare învăţământ, iar critica vizând faptul că nu s-a soluţionat deloc cererea sa anulare a Ordinului SGP4/28.02.2014 nu are suport faţă de cele expuse anterior.

Recurentul - reclamant a susţinut în cuprinsul motivelor de recurs că a solicitat despăgubiri materiale şi că acest aspect se subînţelege din cuprinsul acţiunii.

Înalta Curte va respinge şi această critică, întrucât reclamantul trebuia să precizeze clar, printr-un capăt al cererii de chemare în judecată, că solicită despăgubiri materiale pentru prejudiciile create de actele administrative contestate, sub acest aspect instanţa de fond în mod legal a apreciat că nu s-a cerut decât ulterior, respingând cererile de completare ca tardiv formulate.

Mai mult, chiar recurentul reclamant a menţionat prin motivele de recurs că prin "acţiunea directă, a menţionat că există o diferenţă în valoare de 1000 RON/lunar, reprezentând cuantumul indemnizaţiei de conducere de 869 RON/lunar", că nu a utilizat limbajul specific instanţei de contencios-administrativ, iar prejudiciul nu a fost menţionat în începutul acţiunii, ci subînţelegându-se din textul acesteia.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea recurentului că nu ar fi solicitat anularea aprecierii de serviciu pe anul 2013 prin acţiunea directă, urmând să se primească excepţia de nelegalitate cerută, întrucât pe fila x verso, din cererea de chemare în judecată, rezultă clar acest aspect.

În ceea ce priveşte celelalte critici, acestea sunt reiterări ale cererii de chemare în judecată, de completare, precizare la acţiune şi subsidiare, Înalta Curte le va respinge întrucât recurentul-reclamant nu şi-a dovedit susţinerile legate de nelegalitatea şi nemotivarea Ordinului Secretarului General nr. SGP4/28.02.2014.

În mod legal şi temeinic, Curtea de apel a constatat că Ordinul Secretarului General nr. SGP4/28.02.2014 a fost suficient motivat, din cuprinsul său rezultă că a fost emis în baza Dispoziţiei Statului Major General nr. G/S 1093/18.12.2013.

Recurentul-reclamant nu a contestat niciodată prevederile legale incidente şi a parcurs procedura de selecţie exprimându-şi opţiunea la data de 28.02.2014 de a fi pus la dispoziţie în vederea unei încadrării viitoare.

În mod corect instanţa de fond a reţinut că este neîntemeiată solicitarea reclamantului de a fi încadrat direct în funcţia de Şef al Biroului curriculum şi asigurarea calităţii educaţiei, întrucât nu a contestat nici una dintre procedurile de selecţie la care a participat şi nici cea care s-a finalizată prin încadrarea unei alte persoane pe postul în discuţie.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a adoptat soluţii corecte, raportat la legislaţia incidentă cauzei, Legea nr. 554/2004, Ordinele Ministerului Apărării Naţionale Legea nr. 53/2003, Legea nr. 188/1999, Legea nr. 53/2011, O.G. nr. 7/1998, O.G. nr. 27/2002, H.G. nr. 106/2011, aspectele invocate de către recurentul-reclamant neconturând o altă viziune asupra celor cerute prin acţiunea introductivă şi dezlegate de către curtea de apel.

Aşadar, în raport de criticile formulate în recurs, nefiind aduse în discuţie aspecte noi, care să determine reţinerea unei alte stări de fapt decât cea constatată de judecătorul instanţei de fond, Înalta Curte, observând caracterul formal al acestor critici, urmează a respinge ca nefondată calea de atac exercitată asupra sentinţei nr. 648 din 28 februarie 2017 de către recurentul-reclamant A..

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge declarate de reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 648 din 28 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantul A. şi pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE împotriva sentinţei civile nr. 648 din 28 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2020.