Suspension of school reorganization acts for imminent harm via double-shift education violating statutory single-shift mandates and serious doubt on legality

Şedinţa publică din data de 5 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2019 reclamantul Sindicatul Liber Învăţământ Preuniversitar - F.E.N. Buzău, a chemat în judecată pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: suspendarea şi anularea Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2019-2020 şi a avizului conform nr. 163/11.01.2019, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020; anularea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău începând cu anul şcolar 2019-2020, în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "A." din municipiul Buzău.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 169 din 7 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- A respins excepţia rămânerii fără obiect a cererii de suspendare executare, ca nefondată.

- A admis cererea de suspendare.

- A dispus suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, a O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi a O.M.E.N. nr. 5073 din 30.08.2019 până la soluţionarea definitivă a cererii având ca obiect anularea acestora.

- A admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ şi suspendare executare formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR - F.E.N. BUZĂU, cu sediul în Buzău, judeţ Buzău şi cu sediul procesual ales la B. din Ploieşti, str. x A, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi, în consecinţă:

- A anulat Hotărârea Consiliului de Administraţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019.

- A obligat pârâţii Consiliul Local Buzău, I.S.J. Buzău şi M.E.N. la plata către reclamant a sumei de 4395 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1/3 fiecare.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 169 din 7 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii cererii de suspendare ca neîntemeiate.

3.1. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâţii Consiliul Local Buzău şi Primarul Municipiului Buzău au susţinut în esenţă următoarele critici:

- în mod nelegal instanţa de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004;

- instanţa de fond, analizând actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 3783/29.03.2019, respectiv Hotărârea Consiliului de Administraţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/11.01.2019 şi Hotărârea Consiliului de Administraţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/22.09.2019, a apreciat în mod eronat faptul că nu s-au avut în vedere criteriile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) şi b) din Ordinul 5235/2018 şi nici dispoziţiile art. 221 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;

- instanţa de fond a apreciat eronat că în conţinutul actelor menţionate nu transpare scopul reorganizării;

- reorganizarea unităţilor şcolare este o opţiune a autorităţilor publice locale, instanţa neputând interveni asupra dreptului de apreciere al acestora în privinţa oportunităţii deciziilor luate, acestea fiind luate în baza prevederilor legale;

- în cauză nu există caz bine justificat rezultat din împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, pentru a se impune măsura suspendării actelor administrative atacate, care au fost emise în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Metodologiei aprobate prin O.M.E.N. nr. 5235/2018;

- situaţia prezentată de reclamant nu poate fundamenta concluzia în sensul îndeplinirii în speţă a condiţiei referitoare la paguba iminentă;

- în cauză nu poate fi vorba despre existenţa unui prejudiciu material previzibil, fiind evident faptul că respectarea normelor legale nu poate conduce la producerea de pagube materiale pentru cei cărora li se aplică. Nu poate fi reţinut ca motiv de sancţionare a unui act administrativ punerea în aplicare a legii,

- instanţa a apreciat în mod greşit că actele administrative atacate sunt apte să aibă consecinţe vătămătoare pentru personalul didactic şi nedidactic al şcolii absorbite;

- în ce priveşte menţiunile privind posibilele disponibilizări ale personalului, la acest moment nu s-a creat nici un prejudiciu cert, nimeni nu este afectat, nu a rămas nimeni fără loc de muncă;

3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării a susţinut în esenţă următoarele critici:

- instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu depăşirea limitelor investirii sale, fiind incidente prevederile art. 488 pct. 8 şi art. 22 din C. proc. civ., în sensul că deşi obiectul acţiunii era suspendarea şi anularea unor acte administrative referitoare la reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău în ceea ce priveşte unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "A." din Municipiul Buzău, totuşi conform dispozitivului sentinţei atacate se admite acţiunea şi se dispune suspendarea si anularea în integralitate a Ordinului nr. 3783/2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului;

- în analizarea existenţei cazului bine justificat, instanţa de fond a reţinut critici de nelegalitate specifice acţiunii în anulare şi a făcut aprecieri eronate referitoare la modul de punere în executare a OMEN nr. 3873/29.03.2019, contrar reglementărilor acestuia;

- sunt neîntemeiate argumentele instanţei de fond privind paguba iminentă;

- în cauză nu se creează o pagubă iminentă nici reclamantului şi nici personalului acestuia care este preluat de drept;

3.3. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău a susţinut în esenţă următoarele critici:

- în mod nelegal, instanţa de fond a reţinut că la momentul pronunţării hotărârii nu s-au finalizat procedurile de transfer a drepturilor de la unitatea absorbită Şcoala Gimnazială A. către unitatea absorbantă Şcoala Gimnazială Ion Creangă, cu încălcarea dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., referitoare la rolul activ al judecătorului;

- procesul de reorganizare prin operaţiunea de fuziune prin absorbţie era finalizat la data judecării cererii de suspendare;

- instanţa de fond nu a ţinut cont de precizările potrivit cărora cererea de suspendare este lipsită de obiect;

- instanţa de fond în soluţionarea cererii de suspendare a intrat pe fondul cauzei, analizând legalitatea actelor atacate sub toate aspectele de fond;

- nici instanţa de fond, nici intimatul reclamant nu au motivat existenţa unei pagube iminente;

- în mod greşit a apreciat instanţa de fond că Acordul încheiat între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale nu ar fi fost respectat;

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a invocat excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursurilor susţinând că recursurile nu sunt declarate în termenul prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar motivele invocate de recurenţi nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Cu privire la excepţia tardivităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte reţine că această excepţie este nefondată

Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare."

Din analiza actelor de la dosar, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei de fond a fost comunicată tuturor recurenţilor la data de 13.11.2019, iar recursurile au fost declarate la data de 18.11.2019(conform dovezilor aflate la dosarul de recurs) cu respectarea termenului de 5 zile.

Ca urmare, se va respinge excepţia tardivităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, ca nefondată.

1. Cu privire la excepţia nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant

Înalta Curte constată că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancţiunii nulităţii recursurilor, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Or, din lecturarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că toate criticile pot fi subsumate motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. şi 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material").

Ca urmare, se va respinge excepţia nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, ca nefondată.

2. Analizând actele dosarului şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursurile declarate sunt nefondate.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul Sindicatul Liber Învăţământ Preuniversitar - F.E.N. Buzău a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării şi de anulare a Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2019-2020 şi a avizului conform nr. 163/11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020; a Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău începând cu anul şcolar 2019-2020, în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "A." din municipiul Buzău.

Instanţa de fond a admis cererea reclamantului şi a dispus suspendarea actelor atacate, opinie împărtăşită şi de Înalta Curte.

Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 autorităţii publice care a emis actul sau a celei ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei pe fond, cerere ce poate fi promovată conform art. 15 din acelaşi act normativ şi prin acţiunea în anulare, în tot sau în parte, a actului atacat.

Astfel, admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ este condiţionată de întrunirea cumulativă a cerinţelor prevăzute de normele legale precizate mai sus, respectiv sesizarea autorităţii emitente sau celei ierarhic superioare, existenţa cazului bine justificat aşa cum este bine definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ şi paguba iminentă definită de art. 2 lit. ş) din acelaşi act normativ, fiind reprezentată de prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţii publice sau a unui serviciu public.

Îndeplinirea celor două condiţii este supusă aprecierii judecătorului, care are de efectuat o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza circumstanţelor de fapt şi de drept ale cauzei; pentru admiterea cererii, acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate a actului administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.

Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă printr-o cercetare sumară a aparenţei dreptului, întrucât în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

În prezenta cauză, în ceea ce priveşte cazul bine justificat, Înalta Curte reţine existenţa unor elemente ce conturează îndeplinirea acestei condiţii. Astfel, prin sentinţa 169 din 7 octombrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Ploieşti a anulat Hotărârea Consiliului de Administraţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019.

Pronunţarea unei hotărâri în fond, de anulare a actului administrativ, are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, astfel încât este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, fiind de prisos analiza celorlalte susţineri şi apărări ale părţilor.

Chiar dacă sentinţa sus-menţionată nu este definitivă în privinţa soluţiei referitoare la anularea actelor, împotriva acesteia fiind promovată calea de atac a recursului, totuşi această sentinţă are o putere de lucru judecat relativă şi constituie un reper în verificarea aparenţei de nelegalitate, întrucât judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării şi interpretării unor probe şi efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Examinând şi cea de a doua condiţie prevăzută de lege, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a reţinut că în cauză se perturbă grav inclusiv funcţionarea serviciului public pe care şcoala absorbită îl asigura, prin faptul că procesul de reorganizare presupune transferul elevilor şi desfăşurarea programului acestora în două schimburi, potrivit Hotărârii ARACIP, deşi potrivit Acordului între Guvernul României şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii şcolare, astfel încât în unităţile de învăţământ preuniversitar să se înveţe într-un singur schimb până la data de 31.12.2019.

De asemenea, instanţa de control judiciar constată că în cauză, prejudiciul are caracter prezumat, având în vedere că în privinţa actelor atacate a fost răsturnată prezumţia de legalitate, prin anularea lor de către instanţa învestită cu acţiunea în anulare.

În concluzie, se constată că toate criticile recurenţilor sunt nefondate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant şi va respinge recursurile declarate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursurilor.

Respinge recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice împotriva sentinţei nr. 169 din 7 octombrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal cu privire la soluţia de suspendare a executării actelor atacate, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2020.