Conflict of jurisdiction over salary claims of Romanian Intelligence Service military personnel: applicability of Public Status Law vs. Administrative Litigation Law

Şedinţa publică din data de 4 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila, anularea răspunsului nr. x/4.05.2018 dat petiţiei adresate Direcţiei Judeţene de Informaţii Brăila şi înregistrate sub nr. x/29.03.2018 şi în consecinţă, admiterea cererii de stabilire a cuantumului brut al soldei funcţiei de bază, cu plata diferenţelor rezultate, la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţia şef sector I corespunzătoare gradului de colonel.

Prin precizările depuse la data de 29.06.2018 reclamantul a arătat ca înţelege să se judece în contradictoriu cu Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila-UM 0754 Brăila şi Serviciul Român de Informaţii.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 579/2018 din 12 decembrie 2018, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila-UM 0754 Brăila şi Serviciul Român de Informaţii prin Unitatea Militară 0198 Bucureşti - Oficiul Juridic, în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

În considerentele sentinţei a reţinut că se solicită anularea răspunsului nr. x/4.05.2018 emis de un organ central - Sectorul Relatii cu cetăţenii constituit la nivelul Serviciului Roman de Informatii, act administrativ emis de o autoritate publică centrală, ceea ce, raportat la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atrage competenţa de primă instanţă a Curţii de Apel Galaţi.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 36/2019 din data de 25 februarie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila - UM 0754 Brăila şi Serviciul Român de Informaţii, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea judecării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că adresa nr. x/4.05.2018 emisă de pârâtul Serviciul Român de Informaţii nu poate fi considerată act administrativ în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu reprezintă un act emis de pârât în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, ci reprezintă răspunsul pârâtului la cererea adresată de reclamant, astfel că refuzul instituţiei publice pârâte are valoarea de cauză a acţiunii.

S-a mai reţinut că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului revine instanţei de contencios administrativ în temeiul art. 109 din Legea nr. 188/1999, care dă competenţă generală acestor jurisdicţii pentru toate cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 14/1992, personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din cadre militare permanente şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative. De asemenea, cadrele militare ale Serviciului Român de Informaţii au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele şi regulamentele militare, iar salariaţii civili sunt supuşi dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte prevederi legale şi regulamentare ale Serviciului Român de Informaţii.

Totodată, instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 10/16 aprilie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a statuat că personalul militar care are şi statutul de cadru militar şi căruia îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995 are statutul de funcţionar public, prevederile Legii nr. 188/1999 fiindu-le aplicabile, cu titlu de reglementare generală, potrivit art. 1 alin. (1) din acest act normativ.

În consecinţă, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

De asemenea, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în raport cu care a apreciat că revine Tribunalului Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A..

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea răspunsului nr. x/4.05.2018 dat petiţiei adresate Direcţiei Judeţene de Informaţii Brăila şi înregistrate sub nr. x/29.03.2018 şi admiterea cererii de stabilire a cuantumului brut al soldei funcţiei de bază, cu plata diferenţelor rezultate, la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţia şef sector I corespunzătoare gradului de colonel.

Înalta Curte constată că drepturile solicitate de reclamant derivă din raporturile de serviciu pe care acesta le-a avut cu fostul angajator, respectiv Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila, reclamantul urmărind obţinerea unor drepturi corelative raporturilor de serviciu avute.

În acest sens, astfel cum în mod corect a sesizat Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, din Decizia nr. 10 din 16 aprilie 2018, pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, rezultă că militarii reprezintă o categorie aparte de funcţionari publici, fiindu-le aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 cu titlu de drept comun, cu consecinţa atragerii competenţei secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în privinţa soluţionării tuturor cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al acestora, excepţie făcând situaţiile pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

De asemenea, şi în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 34 din 9 februarie 2016 s-a constatat că Legea nr. 188/1999 reprezintă cadrul general pentru funcţionarii publici, precizându-se în mod clar faptul că militarii sunt o categorie specială de funcţionari publici.

Astfel fiind, competenţa materială de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport cu dispoziţiile legii speciale, şi anume Legea nr. 188/1999, care la art. 109 prevede:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Textul de lege privitor la competenţă din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 10 alin. (1), avut în vedere de către Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, stabileşte competenţa curţii de apel în primă instanţă în cazul litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, ceea ce atrage subsidiaritatea aplicării acestora în raport cu prevederile unor norme speciale în materie, derogatorii de la norma generală, iar o asemenea normă specială şi derogatorie în materie este cea prevăzută la art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Prin urmare, faţă de calitatea reclamantului şi raporturile juridice deduse judecăţii, devin aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ce atrag competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Judeţeană de Informaţii Brăila şi Serviciul Român de Informaţii - Unitatea Militară 0198 Bucureşti - Oficiul Juridic, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 04 martie 2021.