ELIGIBILITY OF EU-SUBSIDIZED SALARIES PAID TO A DIRECTOR HIRING HIMSELF: VIOLATION OF CONFLICT-OF-INTEREST CLAUSES AND PUBLIC LAW

Şedinţa publică din data de 3 martie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/2018, reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Organism Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice anularea deciziei nr. x/07.02.2018, emisă de către OIPOCU-MEN, decizie prin care s-a respins contestaţia formulată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi nr. x/09.01.2017 privind proiectul x, cod SMIS - 21836, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat sub nr. x/19.12.2017; anularea procesului-verbal nr. x/19.12.2017, de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, proces-verbal contestat de către I.S.J. Iaşi prin contestaţia la OIPOSDRU-MENCS x/09.01.2017.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 157 din data de 17.12.2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, ca nefondată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 157 din data de 17.12.2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, în calitate de beneficiar al Contractului de finanţare x proiect cu titlul "La un click de educaţia modernă şi eficientă", în data de 27.12.2017 a luat act de Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat sub nr. x/19.12.2017, prin care am fost informaţi ca la nivelul proiectului x există o creanţă bugetară în sarcina debitorului I.S.J. Iaşi în cuantum de 375,89 RON.

Aşa cum a susţinut şi la instanţa de fond, precum şi prin contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/19.12.2017, referitor la stabilirea sumei de 375,89 RON - reprezentând contribuţii din fonduri UE, ca fiind plată neeligibilă, apreciază ca neîntemeiată interpretarea legislaţiei în materie, pentru următoarele motive:

Având în vedere faptul că procesele-verbale prin care s-a constatat nelegalitatea semnării contractului de muncă al d-lui prof. A. sunt contestate în instanţă, dosarul fiind înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la completul de filtru, în recurs şi nu există o hotărâre definitivă privind nelegalitatea contractului individual de muncă, condiţie prealabilă necesară şi obligatorie pentru a fi restituite sumele accesorii contractului individual de muncă, prezumat nelegal.

Sumele a căror restituire se solicită prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/19.12.2017, au fost justificate cu documente financiar contabile corect întocmite şi validate la plată de către reprezentanţii OI cu ocazia validării cererii de rambursare nr. x

Calitatea de reprezentant legal a Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, respectiv funcţia de inspector şcolar general, este reglementată de Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi dispoziţiile Ordinului nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare.

În conformitate cu prevederile art. 256 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, "funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct, iar în conformitate cu prevederile art. 13 lit. p) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, aprobat prin Ordinul MECTS nr. 5330/2011 (forma în vigoare la data semnării contractului individual de muncă cu timp parţial nr. 11/25.04.2013), atribuţiile inspectorului şcolar general sunt:

"p) recrutează, selectează şi promovează personalul din cadrul inspectoratului şcolar în conformitate cu legislaţia în vigoare ".

Astfel, inspectorul şcolar general - dl. prof. A. a avut calitatea de reprezentant legal a Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, iar angajarea personalului din cadrul inspectoratului şcolar era atributul exclusiv al acestei peroane, semnând toate contractele individuale de muncă, în baza legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, angajatorul poate fi persoană fizică sau juridică, iar în cauza de faţă, angajatorul este o persoană juridică, reprezentată legal prin inspectorul şcolar general.

Nu se poate vorbi despre semnarea contractului individual de muncă de către aceeaşi persoană atât în calitate de angajator cât şi de angajat, contractul de muncă fiind încheiat între persoane cu calităţi diferite - persoana juridică - ISJ Tulcea, indiferent de către ce persoană fizică este reprezentată, şi persoana fizică - salariatul. Prin urmare, inspectorul şcolar general, nu a avut calitatea, în acelaşi timp, de angajat şi angajator, contractul individual de muncă cu timp parţial nr. 11/25.04.2013 fiind încheiat de către persoana juridică I.S.J. Tulcea în calitate de angajator, prin reprezentantul legal, şi persoana fizică - dl. A., în calitate de angajat pe funcţia de expert coordonator formare.

Pentru aceste motive şi având în vedere faptul că sumele declarate neeligibile au fost verificate, certificate de către auditorii externi ai proiectului, coroborat cu faptul că cererile de rambursare ce conţineau şi sumele în dispută au fost validate de către OIPOSDRU primind viză de legalitate în acest sens, am solicitat admiterea contestaţiei noastre şi anularea prevederilor Procesului-verbal de constatare nr. x/19.l2.2017 în cadrul proiectului x, cu titlul "La un click de educaţia modernă şi eficientă" cu privire la suma de 375,89 RON şi a anularea deciziei nr. x/07.02.2018.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a invocat excepţia nulităţii recursului deoarece motivele invocate nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 09 martie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 03 martie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-pârât, în raport de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate excepţia nulităţii recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

Sub acest aspect Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar din expunerea acestora rezultă că criticile formulate pot fi încadrate în motivele de casare invocate.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului.

6.2. Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte constată că, recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei nr. x/07.02.2018, emisă de către OIPOCU-MEN, decizie prin care s-a respins contestaţia formulată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi nr. x/09.01.2017 privind proiectul x, cod SMIS - 21836, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat sub nr. x/19.12.2017; anularea procesului-verbal nr. x/19.12.2017, de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, proces-verbal contestat de către I.S.J. Iaşi prin contestaţia la OIPOSDRU-MENCS x/09.01.2017.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând că a fost nesocotit regimul conflictului de interese reglementat prin clauzele contractului de finanţare proiectului x cu titlul "La un click de educaţia modernă şi eficientă", deoarece pentru implementarea acestuia a fost încheiat contractul de muncă cu timp parţial nr. s/25.04.2013 între numitul A. pentru poziţia de expert coordonare în acest proiect şi Inspectoratul Şcolar Tulcea reprezentat de numitul A.-inspector şcolar general, contractul fiind semnat de aceeaşi persoană atât în calitate de angajat, cât şi de angajator, persoană care are şi calitatea de ordonator de credite prin funcţia de inspector şcolar general deţinută. Prin decizia nr. 1/25.04.2013 a Inspectorului Şcolar General Tulcea se decide numirea a însăşi persoanei acestuia (numitul A.) în funcţia de coordonator formare în cadrul proiectului x.

Analizând criticile aduse sentinţei recurate, Înalta Curte reţine, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, după încheierea între părţi a Contractului de finanţare x în vederea derulării proiectului "La un click de educaţia modernă şi eficientă" şi formularea Cererii de rambursare nr. x, s-a procedat la verificarea documentară a suspiciunii de neregulă nr. x/19.12.2017, constatându-se că au fost rambursate cheltuieli cu salariile efectuate de partenerul ISJ Tulcea al beneficiarului ISJ Iaşi, aferente expertului coordonare formare A..

La baza angajării expertului menţionat au stat Decizia nr. 1/25.04.2013 emisă de Inspectorul Şcolar General al Judeţului Tulcea A. şi Contractul de muncă cu timp parţial nr. s/25.04.2013 încheiat între Inspectoratul Şcolar al Judeţului Tulcea, reprezentat legal de inspectorul şcolar general A., cu acelaşi A. în calitate de expert angajat.

Poziţia ocupată de această persoană în cadrul echipei de implementare a proiectului a fost aceea de "expert coordonare formare - expert pe termen lung", având ca responsabilităţi participarea la întâlnirile echipei de implementare a proiectului şi elaborarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a activităţii de formare, selecţia formatorilor, întocmirea documentaţiei pentru acreditarea cursurilor, obţinerea acreditării.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi d) din H.G. nr. 759/2007, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii printre care şi:

"c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare".

Potrivit art. 111 alin. (1) din Contractul de finanţare x, "reprezintă conflict de interese orice situaţie care împiedică părţile contractante a avea o atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială, sau care le împiedică să execute activităţile prevăzute în prezentul contract într-o manieră profesionistă, obiectivă şi imparţială, din motive referitoare la familie, viaţă personală, afinităţi politice sau naţionale, interese economice sau orice alte interese. Interesele menţionate include orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini, până la gradul 4 inclusiv".

În conformitate cu art. 4 lit. d), e) din Legea nr. 477/2004, interesul personal este definit ca "orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influentei, facilitaţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei", iar conflictul de interese este definit ca "acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei deţinute".

Prin alin. (2) al art. 111 din contractul de finanţare, "părţile se obligă să întreprindă toate diligentele necesare pentru a evita orice conflict de interese", în condiţiile în care în art. 5 pct. 7. "Integritatea" din Codul de conduită a personalului din inspectoratul şcolar (Anexa 3 la Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul nr. 5530/2011) se stipulează expres că:

"Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să acţioneze cu onestitate şi responsabilitate în concordanţă cu misiunea profesiei şi standardele profesionale.

Pentru atingerea acestui deziderat, angajaţii din inspectoratul şcolar au următoarele obligaţii: (...) d) să evite conflictele de interese în exercitarea profesiei; e) să nu solicite sau să nu accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei publice pe care o deţin şi să nu abuzeze în niciun fel de această funcţie."

Prin urmare, Înalta Curte va înlătura ca nefondată critica recurentului referitoare la faptul că în mod greşit instanţa de fond ar fi menţinut constatarea organelor de control privind neregula constând în încheierea contractului de muncă cu sine însuşi, deşi contractul ar fi fost încheiat între persoane cu calităţi diferite (persoana juridică ISJ Tulcea în calitate de angajator, prin reprezentantul legal A., şi persoana fizică A., în calitate de angajat pe funcţia de expert coordonator formare).

În speţă, nu există o problemă în legătură cu angajatorul persoană juridică sau cu reprezentantul legal al acestui angajator, ci cu expertul recrutat în persoana organului de conducere al angajatorului, numitul A. procurându-şi pentru sine un beneficiu material direct şi întrunind calitatea de persoană coordonată/controlată şi de persoană cu atribuţii de coordonare/verificare a activităţii/efectuării cheltuielilor cu angajatul.

Este adevărat că inspectorul şcolar general era, în virtutea dispoziţiilor art. 256 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 şi art. 13 lit. p) din OMECTS nr. 5330/2011, sigura persoană abilitată să semneze contractele individuale de muncă, însă pentru a respecta regimul conflictelor de interese nu avea dreptul să încheie contractul cu persoana sau cu persoanele prohibite de lege.

Or, câtă vreme potrivit dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului, în mod temeinic şi legal prima instanţă a menţinut actele administrative prin care s-a constatat că, prin încheierea contractului de muncă în discuţie au fost nesocotite, atât prevederile contractului de finanţare încheiat între recurent şi intimat, cât şi dispoziţiile legale naţionale şi comunitare incidente.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întemeiate, iar hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi împotriva sentinţei nr. 157 din 17 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2021.