Contestation of prison warrant: merits-based objections to final conviction barred from execution proceedings scope under Art. 598 CPP

Şedinţa publică din data de 27 mai 2021

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, sub numărul de dosar x/2021, condamnatul A. a formulat contestaţie la executare împotriva deciziei penale nr. 243/RC din 23 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2012, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., solicitând revocarea mandatului de executare a pedepsei nr. 930 din 22 ianuarie 2021 emis de Tribunalul Constanţa, secţia Penală.

În motivarea contestaţiei, contestatorul a învederat, în esenţă, că prin decizia menţionată, Înalta Curte de Casaţie Justiţie a dispus casarea numai în ceea ce priveşte latura penală şi trimiterea cauzei spre rejudecare numai cu privire la recurenţii inculpaţi persoane fizice, iar mandatul de executare a pedepsei nr. 930 din 26 martie 2019 emis de Tribunalul Constanţa, secţia Penală, a fost anulat în totalitate, acesta fiind pus în libertate de îndată.

Ulterior rejudecării, în baza deciziei penale nr. 57/P din data de 22 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. 930 din 22 ianuarie 2021 de Tribunalul Constanţa, secţia Penală, care este nelegal, având în vedere că instanţa de apel s-a raportat în mod greşit la pedeapsa aplicată prin decizia penală nr. 285/P din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunţată în dosarul nr. x/2012, care a fost casată prin decizia penală nr. 243/RC din 23 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2012.

Examinând contestaţia la executare formulată de condamnatul A., prin prisma dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. şi în baza actelor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Contestaţia la executare reprezintă o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Printr-o contestaţie la executare nu se pot invoca aspecte ce ţin de judecata pe fond a cauzei, ci doar aspecte care privesc executarea hotărârilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestatia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

În cauza dedusă judecăţii, se constată că, prin decizia nr. 243/RC din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, s-au admis recursurile în casaţie declarate de inculpaţii B., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 285/P din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunţată în dosarul nr. x/2012.

S-a casat, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce priveşte latura penală şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Constanţa, numai cu privire la inculpaţii B., C. şi A..

S-au anulat mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaţilor B., C. şi A. prin sentinţa penală nr. 531 din 05 noiembrie 2018 a Tribunalului Constanţa, şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestora, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Din considerentele decizie rezultă în esenţă că, analizând recursurile în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat ca fiind întemeiate criticile formulate de recurenţii inculpaţi în temeiul cazului de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., prin care au invocat faptul că pedepsele de 6 (şase) ani închisoare, aplicate acestora de instanţa de apel pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută în art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., sunt în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Constatând că nelegalitatea referitoare la pedepsele aplicate inculpaţilor pentru infracţiunea de înşelăciune nu poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs în casaţie, cauza a fost trimisă spre rejudecare, doar sub acest aspect, la instanţa de apel, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că, aspectele invocate de contestatorul condamnat A., prin contestaţia la executare formulată, nu constituie nelămuriri cu privire la decizia penală nr. 243/RC din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici piedici în calea punerii ei în executare - astfel cum prevăd dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. -, ci relevă în esenţă nemulţumirea acestuia privind soluţia dispusă, în rejudecare, de către Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, prin decizia penală nr. 57/P în data de 22 ianuarie 2021, respectiv menţinerea soluţiei de condamnare privind infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

Or, criticile formulate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie nu au vizat condamnarea pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., ci doar legalitatea condamnarii, respectiv a pedepsei aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută în art. 244 alin. (1) C. pen., iar conform dispoziţiilor art. 442 alin. (2) C. proc. pen., "Instanţa de recurs în casaţie examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute la art. 438, invocate în cererea de recurs în casaţie.

Astfel, contrar susţinerilor contestatorului condamnat A., faţă de soluţia dispusă în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, este corectă raportarea instanţei de apel la decizia penală nr. 285/P din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunţată în dosarul nr. x/2012, condamnarea acestuia la pedeapsa de 5 ani închisoare privind infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 597 C. proc. pen., se va respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva deciziei nr. 243/RC din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2012.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat A., în sumă de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva deciziei nr. 243/RC din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2012.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 100 RON rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27 mai 2021.