Proportionality of sequestration ensuring confiscation in bribery cases and prohibition of monetizing seized real estate

Deliberând asupra contestaţiilor declarate de inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E. împotriva încheierii din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019), constată următoarele:

Prin încheierea din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019), în baza art. 2502 din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurator aplicat prin ordonanţa din 7 iulie 2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalentul sumei de 750.642 euro) asupra următoarelor bunuri imobile: imobil situat în comuna Jilava, str. x tarlaua x parcelele 37 - 48 judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţă unifamiliala (S + P + IE + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciara nr. x a comunei Jilava, (valoarea apreciată notar 274.042,15 euro); teren în suprafaţă de 9332 mp situat în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contratului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 30.03.2009 la BNP F. (valoare contract imobil 254.904 RON (echivalent euro 57.540) teren în suprafaţă de 1834 mp şi construcţie de 59 mp, situate în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/17.07.2008 la BPN F. (valoare contract 141.000 RON (echivalent în euro 31.828).

În baza art. 2502 din C. proc. pen., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator aplicat prin ordonanţa din 7.07.2016, până la concurenta sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013) asupra următoarelor bunuri imobile: teren în suprafaţă de 450 mp situat în comuna Jilava judeţ Ilfov, nr. cadastral x înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 14.02.2008 la BPN F. (val. 25.000 RON echivalent 5643 euro); teren în suprafaţă de 5000 mp, situat în comuna Jilava, judeţ Ilfov, nr. cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4.12.2009 la BPN F. (val. 90.818 RON echivalent 20.501 euro); teren în suprafaţă de 69159 mp situat în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu număr cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 16.04.2010 la BPN G., (val 1.431.487,57 RON echivalent 345.795 euro). În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, înregistrat pe rolul primei instanţe la data de 08.07.2016 sub nr. x/2016, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 şi fals în declaraţii, prev. de art. 326 din C. pen., în final cu aplic. art. 5 din C. pen. şi

- H., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (78 de acte materiale), prev. de art. 322 din C. pen. cu reţinerea art. 35 alin. (1) din C. pen., în final cu aplic. art. 5 din C. pen.

În sarcina inculpatului A. s-a reţinut în esenţă că în perioada noiembrie 2010 - martie 2012, a pretins în mod direct şi a primit pentru sine de la inculpatul H., în calitate de reprezentant al societăţii I. SRL, bunuri în valoare de 3.303.333,29 RON şi suma de 1.762.520,03 RON, în total 5.065.853,32 RON, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi în legătură cu acestea, în calitatea de funcţionar public, primar al comunei Jilava, ca autoritatea executivă, conform dispoziţiilor art. 61 - 63 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, în raport de relaţiile comerciale dintre comuna Jilava şi societatea I. (în legătură cu cele 8 contracte subsecvente, inclusiv aprobarea şi achitarea sumelor aferente acestor contracte, către societatea I.); în data 30.04.2013 a încheiat în calitate de vânzător contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.", cu privire la imobilul situat în comuna Jilava, strada x, nr. 26A, prin care a transferat în mod fictiv proprietatea acestuia, imobil amenajat şi utilat folosind sume de bani şi bunuri (inclusiv încorporate în imobil) ce fac obiectul infracţiunilor de luare şi dare de mită (materiale de construcţii, obiecte sanitare, obiecte de mobilier şi sume de bani, toate în valoare de 5.025.983,49 RON), în scopul ascunderii originii ilicite a acestora, disimulând totodată adevărata natură a proprietăţii imobilului; în data 30.04.2013 cu ocazia încheierii în calitate de vânzător a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K." a declarat în fals în faţa notarului public faptul că a primit integral preţul vânzării.

În sarcina inculpatului H. s-a reţinut în fapt că în perioada noiembrie 2010 - martie 2012, a oferit şi dat în calitate de reprezentant al societăţii I. SRL bunuri în valoare de 3.303.333,29 RON şi suma de 1.762.520,03 RON, în total 5.065.853,32 RON, inculpatului A., pentru ca acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în calitate de funcţionar public, primar al comunei Jilava, ca autoritatea executivă, conform dispoziţiilor art. 61 - 63 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, în raport de relaţiile comerciale dintre comuna Jilava şi societatea I. (în legătură cu cele 8 contracte subsecvente, inclusiv aprobarea şi achitarea sumelor aferente acestor contracte, către societatea I.); a încheiat convenţia din data de 16.04.2013, prin care împreună cu soţia sa L. se obliga să vândă în viitor societăţii I. terenul în suprafaţă de 69.159 mp situat în extravilanul comunei Jilava, tarlaua x, parcela x, jud. Ilfov identificat cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x la OCPI Ilfov - Biroul de Cadastru şi Publicitate imobiliară Buftea, convenţie prin care a disimulat adevărată natură infracţională a sumelor de bani menţionate în cuprinsul ei sub forma unui antecontract de vânzare-cumpărare, în care aceleaşi sume de bani reprezintă în mod disimulat şi mincinos contraprestaţia unei părţi în schimbul obţinerii dreptului de proprietate asupra unui teren ce aparţine celeilalte părţi, în realitate sumele fiind date cu titlu de mită inculpatului A.; a încheiat convenţia din data de 15.05.2013 prin care a disimulat adevărata natură infracţională a bunurilor menţionate în cuprinsul ei, sub forma unui contract de custodie încheiat între societăţile I. în calitate de proprietar şi societatea M. în calitate de custode în care aceleaşi bunuri figurează în mod mincinos ca fiind predate în baza convenţiei, în realitate bunurile fiind date cu titlu de mită inculpatului A.; a întocmit în fals un număr de 76 de facturi fiscale prin care a transferat fictiv şi a disimulat adevărata natură infracţională a bunurilor menţionate în cuprinsul lor aceleaşi bunuri figurând astfel în mod mincinos ca fiind proprietatea cumpărătorului, în realitate bunurile fiind date cu titlu de mită inculpatului A..

Prin Ordonanţa nr. x/P/2016 din 07.07.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii asupra următoarelor imobile aparţinând inculpatului A.:

- imobil situat în comuna Jilava, str. x, tarlaua x, parcelele 37 - 48, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5.293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţa unifamilială (S + P + 1E + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară x a comunei Jilava (valoare din contract 150.000 euro, valoare apreciată de notar la suma de 274.042,15 euro);

- teren în suprafaţa de 9.332 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contratului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.03.2009 la B.N.P. "F." (valoarea din contract a imobilului a fost de 254.904 RON - 60.000 euro);

- teren în suprafaţa de 1.834 mp şi construcţie de 59 mp, situate în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/17.07.2008 la B.P.N. F. (valoarea din contract a imobilului a fost de 141.000 RON), până la concurenţa sumei de 5.065.853,32 RON.

Făcând trimitere la dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, s-a reţinut că transferarea proprietăţii unui bun având o origine ilicită la un preţ fictiv, subevaluat, sau chiar la preţul real, către o persoană pe care o controlează, dacă nu se opune o situaţie concretă şi pertinentă care să explice logic şi coerent acordul de voinţă a celor două părţi, disimulându-se astfel transmiterea proprietăţii, se încadrează în tiparul normei de incriminare.

În vederea confiscării speciale, procurorul a apreciat că se impune instituirea sechestrului inclusiv asupra bunului ce a făcut obiectul obiectului contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.", contract se reprezintă elementul material al infracţiunii de spălare de bani. S-a arătat că transferul proprietăţii imobilului respectiv nu este opozabil organelor judiciare ce sunt chemate în legătură cu infracţiunea de spălare de bani şi, prin urmare, din perspectiva organelor judiciare, inculpatul A. este proprietarul bunului vândut (mai precis coproprietar).

De asemenea, în ordonanţă s-a menţionat că dacă se va stabili vinovăţia inculpatului, s-a apreciat că se impune desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare, constatând că acesta reprezintă elementul material al infracţiunii de infracţiunii de spălare de bani. Totodată, contractul a fost încheiat prin săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de fals în declaraţii. prev. de art. 326 din C. pen.. În aceste condiţii, imobilul va reintra în proprietatea inculpatului A. prin restabilirea situaţiei anterioare comiterii infracţiunii. Odată cu pronunţarea hotărârii se va menţine măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale prin echivalent de la inculpatul A. a sumei totale de 5.065.853,32 RON ce face obiectul infracţiunii de luare de mită şi în parte a infracţiunii de spălare de bani.

La final procurorul a invocat necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului în vederea confiscării speciale/extinse şi respectiv pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare şi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

Prin Ordonanţa nr. x/P/2016 din 07.07.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând inculpatului H.:

- teren în suprafaţă de 450 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 14.02.2008 la B.P.N. "F." (preţul menţionat în contract fiind de 25.000);

- teren în suprafaţa de 5.000 mp, situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 04.12.2009 la B.P.N. F. (preţul menţionat în contract fiind de 90.818 RON);

- teren în suprafaţa de 69.159 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu număr cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 16.04.2010 la B.P.N. "G." (preţul menţionat în contract fiind de 1.431.487,57 RON).

S-a reţinut de către procuror că în cadrul procesului penal instanţa urmează să confişte de la inculpat bunurile (în valoare de 3.303.333,29 RON) şi sumele de bani (1.762.520,03) ce fac obiectul infracţiunii de dare de mită şi implicit al confiscării speciale. Având în vedere că bunurile date cu titlu de mită nu mai pot fi confiscate, întrucât fie au fost încorporate în imobil, fie nu se mai găsesc ori sunt deteriorate, instanţa urmează să confişte echivalentul valorii acestora în cuantumul sumelor de achiziţie, adică 3.303.333,29 RON. În final, instanţa va confisca prin echivalent de la inculpatul H. suma de 5.065.853,32 RON.

La final procurorul a invocat necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului în vederea confiscării speciale/extinse şi respectiv pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare şi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

Prin rechizitoriu s-a propus instanţei să dispună confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 5.065.853,32 RON, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi de la inculpatul H. suma de 5.065.853,32 RON ca urmare a săvârşirii infracţiunii de dare de mită.

S-a propus conform art. 330 din C. proc. pen. menţinerea măsurilor asigurătorii.

Prin Sentinţa penală nr. 365/F din 06 martie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 289 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 5 din C. pen. inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. conform art. 65 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 19 din Legea nr. 682/2002, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., conform art. 65 din C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 326 din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.. (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21/11.11.2014).

S-a constatat că faptele deduse judecăţii sunt în concurs real cu faptele ce au făcut obiectul dosarului nr. x/2012 în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 166 din 28 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă la data de 14 iulie 2016 prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 300/2016, pedeapsa rezultantă aplicată fiind de 5 ani şi 10 luni închisoare şi 5 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen. conform dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-au repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 166/2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 300/2016.

- pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu art. 5 din C. pen.

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.

În baza art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 166/2014 cu pedepsele aplicate în prezenta cauza în pedeapsa de 5 ani închisoare la care a adăugat un spor de 3 ani, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 ani închisoare şi 5 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

S-a făcut aplicarea prev. art. 71 - 64 lit. a) şi b) din C. pen., aplicabilă din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. e) din C. pen. rap la art. 289 alin. (3) din C. pen. a confiscat de la inculpatul A. suma de 3.303.333,29 RON (c/val bunuri amenajare construcţie) şi suma de 22.009,18 RON (retragere card N. din 19.04.2011), în total suma de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2012).

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap la art. 256 din C. proc. pen. s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare privind imobilul situat în comuna Jilava, str. x cu consecinţa desfiinţării contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.".

În baza art. 404 lit. c) din C. proc. pen., în vederea asigurării confiscării speciale, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător aplicat prin ordonata din 7.07.2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro) asupra următoarelor bunuri imobile: - imobil situat în comuna Jilava, str. x, tarlaua x, parcelele 37 - 48, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5.293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţa unifamilială (S + P + 1E + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară x a comunei Jilava (valoare apreciată de notar la suma de 274.042,15 euro); - teren în suprafaţa de 9.332 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contratului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.03.2009 la B.N.P. "F." (valoarea din contract a imobilului a fost de 254.904 RON - 57.540 euro); - teren în suprafaţa de 1.834 mp şi construcţie de 59 mp, situate în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/17.07.2008 la B.P.N. F. (valoarea din contract a imobilului a fost de 141.000 RON - 31.828 euro).

S-au respins cererile formulate de E. şi O., semnatarii contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.", convenţie desfiinţată conform dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut/arestat preventiv în perioada 20.12.2011 - 21.12.2011, 22.12.2011 - 16.01.2013, 14.07.2016 - 17.12.2018 (liberat condiţionat din executarea pedepsei de 5 ani şi 10 luni), 01.03.2016, 16.06.2016 - 12.10.2017.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplic art. 5 din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus condamnarea inculpatului H. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) din C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 322 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (Decizia nr. 21/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

În baza art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

S-a făcut aplic. prev. 71-64 lit. a), b), c) din C. pen., aplicabilă din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. e) din C. pen. rap. la art. 290 alin. (5) din C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 3.303.333,29 RON (c/val bunuri amenajare construcţie) şi suma de 22.009,18 RON (retragere card N. din 19.04.2011), în total suma de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013).

În baza prev. art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare cu consecinţa desfiinţării contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2010 de B.P.N. G. privind terenul în suprafaţă de 69.159 mp situat în extravilanul comunei Jilava, tarlaua x, parcela x, judeţ Ilfov, identificat cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară la nr. 50136 la O.C.P.I. Ilfov.

S-a dispus anularea convenţiei de custodie intervenită la data de 15.05.2013 între SC P. şi SC M. prin care s-a disimulat natura infracţională a bunurilor menţionate în cuprinsul ei, conform dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen.

S-a dispus anularea unui număr de 43 facturi fiscale (ca urmare a îndreptării erorii materiale din 04.04.2019) falsificate întocmite de SC I. către SC M. SRL: facturile nr. x, 119, 131, 133, 135, 137, 141, 144, 148, 151, 154, 157, 166, 167, 169 - 173, 176 - 179, 182 - 192, 194 - 198, 208 - 211, din perioada ianuarie - decembrie 2013 (aflate în filele x - 411).

S-a constat că inculpatul H. a fost reţinut 24 ore - 01.03.2016, arestat preventiv 18 zile, de la 27.06.2016 -14.06.2016, perioadă ce se va deduce din durata pedepsei aplicate.

În baza art. 404 lit. c) din C. proc. pen., în vederea asigurării confiscării speciale, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător aplicat prin ordonanţa din 07.07.2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013) asupra următoarelor bunuri imobile: - teren în suprafaţă de 450 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 14.02.2008 la B.P.N. "F." (preţul menţionat în contract fiind de 25.000, echivalentul sumei de 5.643 euro); - teren în suprafaţa de 5.000 mp, situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 04.12.2009 la B.P.N. F. (preţul menţionat în contract fiind de 90.818 RON, echivalentul sumei de 20.501 euro); - teren în suprafaţa de 69.159 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu număr cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 16.04.2010 la B.P.N. "G." (preţul menţionat în contract fiind de 1.431.487,57 RON, echivalentul sumei de 345.795 euro).

În baza art. 274 din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat: A. - 1.500 RON (200 RON urmărire penală), H. - 1.000 RON (200 RON urmărire penală).

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, apelanţii - intimaţi - inculpaţi A. şi H., persoanele interesate E., O., L., SC I. SRL, precum şi SC C. SRL şi B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, la data de 02.05.2019.

Pe parcursul judecării apelului s-a constatat că persoana interesată O. a decedat, fiind depus un certificat de calitate succesorală din care rezultă că D. (fiul lui O., fratele inculpatului A.) este succesor. În consecinţă, a fost introdus în cauză.

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen., Curtea de Apel Bucureşti la termenul din 18 martie 2021 a reţinut următoarele:

Prin Legea nr. 6/2018 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în vigoare aşadar din 21.02.2021, a fost introdus după art. 2501 din C. proc. pen., art. 2502 din C. proc. pen.

Conform dispoziţiilor legale menţionate, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.

S-a constatat că legea nu cuprinde nicio dispoziţie tranzitorie, Curtea apreciind în consecinţă că, în cauza concretă, din moment ce de la data pronunţării sentinţei penale apelate, 06.03.2019, prin care au fost menţinute măsurile asigurătorii, a trecut o perioadă mai mare de 1 an, verificarea menţionată în textul legal se impune a fi făcută la primul termen de judecată ulterior intrării în vigoare a legii (termenul din 16.03.2021). În plus, sintagma "tot cursul procesului penal" face ca dispoziţia legală să fie aplicabilă şi în calea de atac ordinară a apelului.

În privinţa temeiurilor la care se referă art. 2502 din C. proc. pen., Curtea a reţinut că potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanţă pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, ori care pot servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare (strict prin raportare la speţa de faţă).

Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate [alin. (4) ].

Potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în Capitolul III, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

În opinia Curţii s-a apreciat că la acest moment procesual, subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii asupra imobilelor aparţinând inculpatului A. şi a părţilor interesate E. şi D..

În privinţa părţilor interesate E. şi D., văzând extrasul de carte funciară de la f. x d.u.p., s-a constatat că rezultă că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.", inculpatul A. a înstrăinat imobilul situat în comuna Jilava, str. x, tarlaua x, parcelele 37-48, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5.293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţa unifamilială (S + P + 1E + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară x a comunei Jilava către părinţii săi O. şi E. contra sumei de 150.000 euro (între timp O. a decedat, la moştenire venind soţia şi fii săi, în cauză fiind introdus D. după cum s-a arătat).

S-a reţinut că ceea ce susţine acuzarea este că de fapt această vânzare a fost una fictivă. Traducând operaţiune juridică la care se referă parchetul într-un limbaj juridic specific dreptului civil, s-a considerat că este vorba de o simulaţie, contractul aparent (vânzarea-cumpărarea) neexistând în realitate, între inculpat şi părinţii săi existând un contraînscris care anihilează în totalitate existenţa actului aparent.

Inculpatul a susţinut însă că acest contract de vânzare-cumpărare nu are un caracter fictiv, deoarece cumpărătoarea E. a achitat suma de 150.000 euro. Pe de altă parte, fiind audiat în faza de urmărire penală inculpatul a arătat că hotărârea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a avut la bază existenţa unui alt sechestru instituit în cadrul altui dosar penal, dorind astfel că evite o eventuală schimbare a obiectului acelui sechestru cu unul dintre terenurile ce au făcut ulterior obiectul vânzării. Ulterior, în faza de judecată, a arătat că a folosit această motivare doar pentru a o convinge pe soţia sa să fie de acord cu înstrăinarea imobilului.

Evident, dacă se va trece peste motivele de apel vizând trimiterea cauzei spre rejudecare, Curtea a menţionat că va analizat în apel temeinicia acuzaţiilor aduse inculpatului, inclusiv sub aspectul caracterului simulat al vânzării, iar dacă măsura confiscării speciale va fi menţinută, chiar şi în alte limite, se va aprecia dacă restabilirea situaţiei anterioare este legală şi temeinică, ori dacă se poate în concret ca organele judiciare să invoce actul pretins secret, eventual în dauna altor creditori care s-au întemeiat pe actul public, având în vedere şi data la care sechestrul a fost instituit.

S-a reţinut că toate aceste aspecte fac obiectul aşadar unei analize mai ample, pe care Curtea nu o poate face în cadrul acestei proceduri. În contextul în care una dintre acuzaţii vizează caracterul simulat al vânzării, sau cel puţin vânzarea sub valoarea reală a imobilului, câtă vreme probatoriul a evidenţiat că inculpatul avea acces se pare şi la conturile mamei sale, iar modalitatea în care se presupune că s-a remis suma de 150.000 euro este oarecum neclară, reţinând şi susţinerile iniţiale ale inculpatului vizând scopul vânzării, precum şi faptul că imobilul a fost în continuare folosit de inculpat (constatându-se cu ocazia percheziţiei domiciliare că acesta locuia în continuare în imobil), s-a constatat că nu există deocamdată elemente suficiente care să răstoarne aparenţa de legalitate a măsurii asigurătorii luate.

În privinţa celorlalte bunuri care aparţin chiar inculpatului A., instanţa a avut în vedere valoarea oricum redusă a acestora faţă de suma confiscată de prima instanţă, respectiv 3.525.342,47 RON, astfel că s-a constatat că soluţia de menţinere a măsurii asigurătorii se impune încă.

S-a făcut trimitere totodată şi la dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, anterior redate, care totuşi nu împiedică instanţa de judecată să facă o analiză a proporţionalităţii măsurii asigurătorii cu scopul urmărit. Or, s-a reţinut că nu se poate face abstracţie în cauză nici de cuantumul total al sumei pretins primite cu titlu de mită, chiar stabilită doar în primă instanţă, şi nici de existenţa unui risc de sustragere de la urmărire, reţinând anumite elemente de fapt anterioare care pot fi interpretate ca reprezentând indicii în acest sens.

În schimb însă, s-a apreciat că aparenţa de legalitate a măsurii sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor aparţinând inculpatului H. nu mai este atât de puternică la acest moment procesual, însă pentru alte argumente decât cele invocate prin concluziile scrise, respectiv faptul că bunul este în coproprietatea devălmaşă a inculpatului şi a soţiei sale L. - acesta fiind şi un motiv de apel.

Astfel, s-a apreciat că potrivit acuzării, bunurile care ar fi făcut obiectul infracţiunii luării de mită ar fi fost daţi de inculpatul H., administratorul în drept al SC I. SRL inculpatului A., administratorul de fapt al aceleiaşi societăţi comerciale, care le-ar fi primit, pentru ca acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în calitatea sa de primar al comunei Jilava în legătură cu contractele subsecvente încheiate între unitatea administrativ teritorială şi societate, inclusiv efectuarea plăţilor.

Totodată, s-a criticat de către inculpatul H. prin motivele de apel luarea de către prima instanţă a măsurii confiscării speciale, în condiţiile în care aceeaşi măsură a fost dispusă şi faţă de inculpatul A., cu privire la aceeaşi sumă. Fără a se pronunţa asupra acestei chestiuni, dar luând în considerare că este într-adevăr discutabilă confiscarea aceleiaşi sume de bani atât de la mituit, cât şi de la mituitor (chestiune fiind cumva mai clară atunci când obiectul mitei este un bun - de exemplu un autoturism), până la dezbaterea contradictorie a acestei chestiuni în apel, măsura asiguratorie se impune a fi ridicată.

Faţă de toate aceste considerente, în baza art. 2502 din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător aplicat prin ordonanţa din 07.07.2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalentul sumei de 750.642 euro) asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului A. şi persoanelor interesate E. şi D.. În baza art. 2502 din C. proc. pen., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator aplicat prin ordonanţa din 07.07.2016 asupra bunuri imobile aparţinând inculpatului H. (în devălmăşie cu persoana interesată L.).

Împotriva încheierii din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019) au formulat contestaţii inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24 martie 2021.

Motivele de contestaţiilor formulate de inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E., precum şi argumentele în fapt şi în drept, sunt expuse, pe larg, atât în cererile de apel (unele însoţite de înscrisuri anexate), cât şi în ampla încheiere de dezbateri şi amânarea pronunţării prezentei decizii, Înalta Curte apreciind că nu se impune reluarea acestora.

Examinând contestaţiile declarate de inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E. împotriva încheierii din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019), în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, instanţa va analiza criticile formulate de contestatori ce vizează admisibilitatea căii de atac formulate, calitatea persoanelor interesate B. şi SC C. SRL, precum şi lipsa citării la fond în ceea ce îi priveşte pe contestatorii E. şi D..

Potrivit dispoziţiilor art. 2501 din C. proc. pen.: (1) Împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare. (2) Contestaţia împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la secţia penală a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a luat o măsură asiguratorie se soluţionează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară, iar contestaţia împotriva încheierii prin care secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în primă instanţă sau în apel, a luat o măsură asiguratorie se soluţionează de Completul de 5 judecători. (3) Contestaţia formulată potrivit alin. (1) nu este suspensivă de executare. Contestaţia se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare, în şedinţă publică, cu participarea procurorului şi cu citarea inculpatului şi a părţilor interesate care au formulat-o. Prevederile art. 4251 şi următoarele se aplică în mod corespunzător. (4) În cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanţei de apel, dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.

Prin Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), a fost introdus art. 2502 din C. proc. pen.. Legiuitorul, potrivit dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., introdus prin actul normativ antereferit a stabilit că "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."

Aşadar, relativ la calitatea procesuală a contestatorilor raportat la dispoziţiile art. 2501 alin. (1) din C. proc. pen. potrivit cărora împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare, se constată că în prezenta cauză calea de atac formulată este prevăzută de legea penală, astfel că este admisibilă.

De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea procesuală a persoanelor interesate B. şi SC C. SRL în raport cu dispoziţiile anterior menţionate, respectiv art. 2501 din C. proc. pen. " orice altă persoană interesată", Înalta Curte constată că persoanele interesate au calitate procesuală pentru exercitarea căii de atac formulate în cauză.

În ceea ce priveşte solicitarea apărării în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare întrucât la instanţa de fond nu au fost citaţi E. şi D., Înalta Curte constată că deşi aceştia nu au fost citaţi pentru termenul din 16 martie 2021, când s-au pus în discuţie măsurile asiguratorii instituite în cauză potrivit noilor reglementări aduse prin Legea nr. 6/2021, aceştia au calitatea de apelanţi în cauză, aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti încă din data de 02 mai 2019, astfel încât, nu se impunea citarea în mod special a celor doi apelanţi pentru termenul din 16 martie 2021.

În continuare, Înalta Curte are în vedere următoarele:

Curtea de Apel Bucureşti procedând la verificarea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale, în aplicarea art. 2502 din C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 6/2018 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurator aplicat prin ordonanţa din 7 iulie 2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalentul sumei de 750.642 euro) asupra bunurilor imobile în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. şi ridicarea măsurii sechestrului asigurator aplicat prin ordonanţa din 7.07.2016, până la concurenta sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013) în ceea ce îl priveşte pe inculpatul H..

Înalta Curte reţine că prin Ordonanţa nr. x/P/2016 din 07.07.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, aflată la dosarul de urmărire penală, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii asupra următoarelor imobile aparţinând inculpatului A.: imobil situat în comuna Jilava, str. x, tarlaua x, parcelele 37-48, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5.293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţa unifamilială (S + P + 1E + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară x a comunei Jilava (valoare din contract 150.000 euro, valoare apreciată de notar la suma de 274.042,15 euro); teren în suprafaţa de 9.332 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contratului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.03.2009 la B.N.P. "F." (valoarea din contract a imobilului a fost de 254.904 RON - 60.000 euro); teren în suprafaţa de 1.834 mp şi construcţie de 59 mp, situate în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/17.07.2008 la B.P.N. F. (valoarea din contract a imobilului a fost de 141.000 RON), până la concurenţa sumei de 5.065.853,32 RON.

De asemenea, prin Ordonanţa nr. x/P/2016 din 07.07.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, aflată la dosarul de urmărire penală, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând inculpatului H.: teren în suprafaţă de 450 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 14.02.2008 la B.P.N. "F." (preţul menţionat în contract fiind de 25.000); teren în suprafaţa de 5.000 mp, situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 04.12.2009 la B.P.N. F. (preţul menţionat în contract fiind de 90.818 RON); teren în suprafaţa de 69.159 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu număr cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 16.04.2010 la B.P.N. "G." (preţul menţionat în contract fiind de 1.431.487,57 RON).

Prin Sentinţa penală nr. 365/F din 06 martie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, printre altele, în baza art. 289 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 5 din C. pen. inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, în baza art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 19 din Legea nr. 682/2002, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 326 din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.. S-a constatat că faptele deduse judecăţii sunt în concurs real cu faptele ce au făcut obiectul dosarului nr. x/2012, s-au repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 166/2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 300/2016 şi în baza art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate cu pedepsele aplicate în cauză în pedeapsa de 5 ani închisoare la care a adăugat un spor de 3 ani, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 ani închisoare şi 5 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

În baza art. 118 lit. e) din C. pen. rap la art. 289 alin. (3) din C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 3.303.333,29 RON (c/val bunuri amenajare construcţie) şi suma de 22.009,18 RON (retragere card N. din 19.04.2011), în total suma de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2012).

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap la art. 256 din C. proc. pen. s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare privind imobilul situat în comuna Jilava, str. x cu consecinţa desfiinţării contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.".

În baza art. 404 lit. c) din C. proc. pen., în vederea asigurării confiscării speciale, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător aplicat prin ordonata din 7.07.2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro) asupra următoarelor bunuri imobile: imobil situat în comuna Jilava, str. x, tarlaua x, parcelele 37 - 48, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, format din teren intravilan cu o suprafaţa de 5.293 mp, nr. cadastral x şi construcţia edificată pe acest teren cu destinaţie locuinţa unifamilială (S + P + 1E + M) împrejmuire şi utilităţi cu nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară x a comunei Jilava (valoare apreciată de notar la suma de 274.042,15 euro); teren în suprafaţa de 9.332 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contratului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.03.2009 la B.N.P. "F." (valoarea din contract a imobilului a fost de 254.904 RON - 57.540 euro); teren în suprafaţa de 1.834 mp şi construcţie de 59 mp, situate în comuna Jilava, judeţ Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/17.07.2008 la B.P.N. F. (valoarea din contract a imobilului a fost de 141.000 RON - 31.828 euro).

S-au respins cererile formulate de E. şi O., semnatarii contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/30.04.2013 la B.N.P.A. "J. şi K.", convenţie desfiinţată conform dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen.

În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplic art. 5 din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus condamnarea inculpatului H. la pedeapsa de 2 ani închisoare, în baza art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) din C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 322 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (Decizia nr. 21/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

În baza art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) din C. pen. conform art. 65 din C. pen.

În baza art. 118 lit. e) din C. pen. rap. la art. 290 alin. (5) din C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 3.303.333,29 RON (c/val bunuri amenajare construcţie) şi suma de 22.009,18 RON (retragere card N. din 19.04.2011), în total suma de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013).

În baza prev. art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare cu consecinţa desfiinţării contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2010 de B.P.N. G. privind terenul în suprafaţă de 69.159 mp situat în extravilanul comunei Jilava, tarlaua x, parcela x, judeţ Ilfov, identificat cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară la nr. 50136 la O.C.P.I. Ilfov.

S-a dispus anularea convenţiei de custodie intervenită la data de 15.05.2013 între SC P. şi SC M. prin care s-a disimulat natura infracţională a bunurilor menţionate în cuprinsul ei, conform dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen. rap. la art. 256 din C. proc. pen.

În baza art. 404 lit. c) din C. proc. pen., în vederea asigurării confiscării speciale, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător aplicat prin ordonanţa din 07.07.2016, până la concurenţa sumei de 3.525.342,47 RON (echivalent sumei de 750.642 euro curs 2013) asupra următoarelor bunuri imobile:

teren în suprafaţă de 450 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 14.02.2008 la B.P.N. "F." (preţul menţionat în contract fiind de 25.000, echivalentul sumei de 5.643 euro); teren în suprafaţa de 5.000 mp, situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 04.12.2009 la B.P.N. F. (preţul menţionat în contract fiind de 90.818 RON, echivalentul sumei de 20.501 euro); teren în suprafaţa de 69.159 mp situat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, cu număr cadastral x, înscris în cartea funciara nr. x UAT Jilava, achiziţionat în baza contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. x din 16.04.2010 la B.P.N. "G." (preţul menţionat în contract fiind de 1.431.487,57 RON, echivalentul sumei de 345.795 euro).

În ceea ce priveşte contestaţiile formulate de inculpatul A. şi persoanele interesate E. şi D., se constată că sunt nefondate:

Înalta Curte reţine că măsurile asigurătorii au fost luate în cursul urmăririi penale în vederea confiscării speciale/confiscării extinse şi respectiv pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare/pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

Se observă aşadar, că au fost respectate dispoziţiile art. 249 alin. (1), (4) şi 5 din C. proc. pen., potrivit cărora:

" (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, (...) poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanţă (...) pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, ori care pot servi la garantarea (...) reparării pagubei produse prin infracţiune (...) (4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale (...) se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori al altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune (...) se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora."

Mai mult, art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, instituie chiar obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în Capitolul III.

De regulă, măsurile asigurătorii durează pe tot parcursul procesului penal, dacă nu se dispune ridicarea acestora totală sau parţială (de ex. partea civilă îşi diminuează pretenţiile ori inculpatul a consemnat la dispoziţia organelor judiciare toată suma pentru care a fost instituit sechestrul), nu mai subzistă sau s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii precum ori în cazul în care durata efectivă a acesteia este exagerat de mare în raport de complexitatea şi evoluţia procedurii.

Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut că se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. şi a dispus menţinerea măsurii.

Astfel, se reţine că nu au fost date garanţii îndestulătoare şi în raport de complexitatea cauzei şi motivele de apel formulate în cauză şi gravitatea infracţiunilor cercetate, ingerinţa asupra dreptului de proprietate este proporţională cu scopul urmărit.

De altfel, Curtea Constituţională în parag. 23 din Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 276/12.04.2016, a reţinut că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea unor bunuri mobile şi imobile prin instituirea unui sechestru. Ca efect al instituirii sechestrului, proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini, măsura afectând, aşadar, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, pe întreaga durată a procesului penal, până la soluţionarea definitivă a cauzei şi nu aduce atingere substanţei acestuia.

Prin urmare, instanţa de fond a verificat măsurile asiguratorii potrivit noilor reglementări, conform cărora este necesar să se verifice dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Prin urmare, Înalta Curte procedând potrivit dispoziţiilor anterior menţionate constată în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit, că măsurile asigurătorii sunt proporţionale cu scopul urmărit, respectiv înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere a bunurilor ce fac obiectul confiscării ori care pot servi la acoperirea pagubei produsă prin săvârşirea infracţiunilor reţinute.

Totodată, Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, apreciază că menţinerea măsurile dispuse în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. sunt necesare pentru evitarea înstrăinării sau sustragerii de la urmărirea bunurilor care pot face obiectul confiscării, existând riscul de a fi să fie înstrăinate sau sustrase.

Referitor la dispoziţia instanţei de fond privind ridicarea măsurii asiguratorii în ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., Înalta Curte, în acord cu instanţa fondului, apreciază că în mod corect instanţa de fond a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator, având în vedere aspectele invocate de acuzare, (respectiv că bunurile care ar fi făcut obiectul infracţiunii luării de mită ar fi fost daţi de inculpatul H., administratorul în drept al SC I. SRL inculpatului A., administratorul de fapt al aceleiaşi societăţi comerciale, care le-ar fi primit, pentru ca acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în calitatea sa de primar al comunei Jilava în legătură cu contractele subsecvente încheiate între unitatea administrativ teritorială şi societate, inclusiv efectuarea plăţilor) şi critica formulată în apel a inculpatului H. (în sensul că a fost luată de către prima instanţă măsura confiscării speciale, în condiţiile în care aceeaşi măsură a fost dispusă şi faţă de inculpatul A., cu privire la aceeaşi sumă.)

Aşadar, instanţa de fond, fără a se pronunţa asupra acestei chestiuni, dar luând în considerare că este într-adevăr discutabilă confiscarea aceleiaşi sume de bani atât de la mituit, cât şi de la mituitor (chestiune fiind cumva mai clară atunci când obiectul mitei este un bun - de exemplu un autoturism), aceste critici fiind formulate ca motive de apel, până la dezbaterea contradictorie a acestei chestiuni în apel, în mod corect, a dispus ridicarea măsura asiguratorie în ceea ce îl priveşte pe inculpatul H..

Totodată, Înalta Curte apreciază că prin criticile formulate de apărare practic se critică aspecte ce vizează fondul cauzei, însă acestea vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei în Dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti ce are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii A. şi H., persoanele interesate E., O., L., SC I. SRL, precum şi SC C. SRL şi B. împotriva sentinţei pronunţată la data de 6 martie 2019 de Tribunalul Bucureşti.

De altfel, în considerentele Deciziei nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, instanţa supremă a reţinut că: "instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii) ".

Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 146/2018 a reţinut că "măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-şi efectele până la momentul pronunţării hotărârii definitive, când instanţa decide situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate, dispunând fie confiscarea acestora, fie ridicarea sechestrului. Totodată, pentru a avea eficienţă - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptei penale -, măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Pentru acest motiv, organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii, însă, dacă, în urma administrării întregului probatoriu, se constată că această valoare - devenită, între timp, certă - este mai mică decât cea avută în vedere iniţial, sechestrul poate fi restrâns de organul judiciar, din oficiu sau la cererea persoanei interesate."

Înalta Curte mai reţine că şi în motivarea Deciziei nr. 1 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată că "Atunci când măsura asiguratorie din procesul penal a fost instituită în vederea confiscării speciale/extinse, dispoziţiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu îşi găsesc aplicarea, întrucât măsura confiscării nu vizează soluţionarea laturii civile din procesul penal, ci are legătură cu modalitatea de rezolvare a acţiunii penale. 111. Confiscarea specială este o măsură de siguranţă cu caracter patrimonial, constând în trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri aflate în posesia sau, după caz, proprietatea făptuitorului, menţinerea bunurilor în patrimoniul făptuitorului creând o stare de pericol pentru valorile sociale. (…) 113. Scopul măsurii asigurătorii dispuse în vederea confiscării nu este acela de a crea un avantaj patrimonial vreunei persoane având un potenţial drept de creanţă, ci de a asigura că anumite categorii de bunuri rămân în patrimoniul unei persoane, urmând fi trecute în patrimoniul statului în condiţiile în care se dispune luarea măsurii." Aşadar, în cazul în care măsura asigurători este dispusă în vederea confiscării speciale, nu mai sunt aplicabile dispoziţiile din materia civilă referitoare la executarea silită a unor creanţe ori cele privind vânzarea bunurilor în procedura de insolvenţă şi repartizarea sumelor obţinute către creditori.

Curtea Constituţională a României a reţinut în Decizia nr. 894/2015 că "aplicarea dispoziţiilor procesual civile şi civile menţionate în procedura măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal nu trebuie înţeleasă însă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă s-ar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispoziţiile art. 818 din C. proc. civ. sunt pe deplin aplicabile. În acest context, Curtea observă că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligaţiei de a se recurge la o procedură prealabilă, în cadrul căreia, pe calea împărţelii iniţiate de creditori sau în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conţinut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat, şi, de asemenea, ar încălca prezumţia de nevinovăţie, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Aşadar, nu există niciun impediment legal pentru ca inscripţia (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri şi funcţionalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin aceasta nefiind încălcat dreptul de proprietate, consacrat constituţional."

Prin urmare, luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii nu constituie o restrângere excesivă a dreptului de proprietate, având în vedere că aceasta este justificată de interesul bunei înfăptuiri a justiţiei.

Înalta Curte constată că se impun a fi menţinute măsurile asiguratorii în acord cu instanţa de fond în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. având în vedere că în cauză nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă, cauza fiind în curs de soluţionarea apelurilor părţilor declarate inclusiv sub aspecte ce vizează caracterul simulat al vânzării, instanţa de fond urmând a lămuri cauza şi sub aspectul contractului simulat al vânzării.

În ceea ce priveşte contestaţiile formulate de persoanele interesate B. şi SC C. SRL constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 2522 din C. proc. pen. privind valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale: "(1) În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, îl sesizează cu o propunere motivată de valorificare a bunurilor sechestrate pe judecătorul de drepturi şi libertăţi. (2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile alin. (1) fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul. Participarea procurorului este obligatorie. (3) La termenul fixat, în cameră de consiliu, se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune prin încheiere motivată asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 2521 alin. (2). Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii."

Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile anterior menţionate, constată că, în cererea formulată de persoanele interesate B. şi SC C. SRL reprezintă, în realitate, o cerere de valorificare a unui bun sechestrat, situaţie ce nu este reglementată de legea procesual penală, dispoziţiile art. 2523 din C. proc. pen. permiţând exclusiv valorificarea bunurilor mobile.

Aşadar, C. proc. pen. nu prevede dispoziţii similare şi în cazul bunurilor imobile, cererea formulată de persoanele interesate privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului fiind lipsită de fundament legal.

În consecinţă, întrucât toate exigenţele de legalitate prevăzute de art. 249 şi 250 din C. proc. pen., instanţa de control judiciar constată că în mod corect judecătorul fondului a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 2501 alin. (3) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E. împotriva încheierii din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019).

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul-inculpat şi contestatorii-persoane interesate la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 79 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata persoană interesată, în cuantum de 470 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpatul A. şi persoanele interesate B., SC C. SRL, D. şi E. împotriva încheierii din 18 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (x/2019).

Obligă contestatorul-inculpat şi contestatorii-persoane interesate la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 79 RON, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata persoană interesată, în cuantum de 470 RON, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 mai 2021.

GGC - GV